AB Sureanu, branduit si administrat de Consiliul Judetean

Consiliul judetean Alba a pus “mana” pe 137 de mii de hectare de teren cu arii protejate in muntii Sureanu – Valea Frumoasei, zona care va deveni in urmatorii ani un brand in Romania. Ariile protejate care au intrat in administrarea Consiliului judetean Alba se intind si in judetul Sibiu,Valcea si Hunedoara. In aceasta zona, nicio administratie locala nu va mai putea misca un lemn de la loc fara aprobarea Consiliului judetean Alba.


Valea Frumoasei (Sebes) nu l-a cucerit doar pe Mihail Sadoveanu prin frumusetea naturala si foarte putin afectata de factorul uman. Consiliul judetean Alba este de asemenea impresionat de aceasta zona si a “mirosit” potentialul acestei vai aproape virgine. Administratia judeteana  pregateste de un an de zile documentatiile necesare pentru transformarea acestui loc intr-o ECO statiune turistica nemaipomenita in Romania, pastrand natura cat mai intacta, protejand flora si fauna de la disparitie, pastrand apele limpezi si punand in valoare monumentele naturii.


Cum a ajuns Alba sa administreze aceasta zona protejata
Initial Consiliul judetean Alba a dorit un parteneriat cu judetele invecinate – Sibiu, Valcea si Hunedoara, in vederea protejarii si dezvoltarii acestei zone prin atragerea de fonduri europene, insa in urma mai multor intrevederi avute anul trecut cu autoritatile din judetele mentionate nu s-a ajuns la nicio concluzie, celelate administratii aratand chiar dezinteres fata de acest proiect. Consiliul judetean Alba a avut un plan B pentru a iesi din impas si a urmarit constant procesul de asigurare a managementului ariilor naturale protejate organizate la nivel national. Numai bine, in ianuarie 2010 a fost postat pe site-ul Ministerului Mediului si Padurilor anuntul de deschidere a sesiunii de depunere a dosarelor de candidatura pentru preluarea in custodie/administrare a ariilor naturale protejate de interes national si comunitar avand termen limita de depunere data de 29 ianuarie 2010. Fiind prinsa cu temele facute, administratia judeteana Alba  a depus dosarul pentru proiect. Nu au mai existat contracandidati, insa au fost criterii eliminatorii pe care Alba le-a trecut cu bine, obtinand tutela pentru zece ani, cu posibilitatea de prelungire, asupra 137 de mii de hectare de teren care cuprinde zeci de monumente naturale.



Cine castiga de pe urma proiectului
Presedintele Consiliului judetean Alba, Ion Dumitrel, a precizat ca administrarea ariilor protejate nu implica costuri pentru Consiliul judetean Alba, fondurile pentru dezvoltarea zonei vor veni de la Uniunea Europeana, in schimb, dupa doi ani, acest proiect va aduce bani administratiilor locale din zona. Pe langa administrarea ariei naturale protejate, Consiliul judetean va fi ultima autoritate care va decide unde si cum se va construi, de unde este voie sa se exploateze lemne, cat si ce se poate vana in zona respectiva.  Alte doua puncte importante cuprinse in proiect este transformarea Sureanului intr-un brand si reabilitarea infrastructurii rutiere, fiind cuprins aici si DJ 704 – Cugir.  (VEZI VIDEO)


Prin acest plan complex, omul va invata sa coabiteze cu natura fara sa o distruga, profitand de minunatiile naturii pentru relaxare, in viitoarea ECO statiune turistica - Sureanu.

Totalul suprafetei a Vaii Frumoasei administrata de Alba
•    Judetul Valcea – Brezoi (5%), Cainenii Mari (6%), Malaia (4%), Voineasa (48%).
•    Judetul Sibiu – Boita (88%), Cisnadie (52%), Cristian (78%), Gura Raului (54%), Jina (84%), Orlat (29%), Poplaca (30%),Ratinari (42%), Rau Sadului (44%), Sadu (19%), Saliste (22%), Talmaciu (85%), Tilisca (15%).
•    Judetul Alba – Cugir (22%), Pianu de Sus (1%), Sugag (72%).
•    Judetul Hunedoara – Beriu (<1%), Orastioara de Sus (10%), Petrila (<1%), Petrosani (<1%).

Ce se protejeaza pe valea Frumoasei
Exista 11 tipuri de habitate de interes comunitar dintre care 3 prioritare cu o acoperire estimata la 68,31% din suprafata SCI “Frumoasa”. De asemenea, 25 de specii de interes comunitar dintre care 4 specii de mamifere (urs, lup, ras si vidra), 2 specii de amfibieni, 3 specii de pesti, 11 specii de nevertebrate si 5 specii de plante (3 specii de muschi si 2 specii de plante superioare). Sunt cuprinse 11 specii de pasari de interes comunitar (iernuca, cocosul de munte, 3 specii de ciocanitori, 3 specii de rapitoare de noapte, caprimurgul si doua specii de paseriforme).


Gina Stanciu