Satul lui Boc, divizat de Securitate

In Rachitele, satul in care s-a nascut si a facut scoala generala Emil Boc, deshumarea unui fost luptator impotriva regimului comunist, Teodor Susman, impuscat in 1951, imparte satul in doua tabere. Chiar varul lui Emil Boc, Teodor Boc, alaturi de o alta familie, Rachiteanu, sustine ca fostii luptatori din grupul Susman ar fi fost, de fapt, hoti, din cauza carora tot satul a avut de suferit.

In paralel, Centrul pentru Investigarea Crimelor Comunismului din Romania (CICCR) arata ca, potrivit dosarelor Securitatii, bunicii celor doi, Teodor Boc si Teofil Rachiteanu, ar fi fost turnatori ai sistemului represiv.

Profesorul lui Boc, criticul lui Susman

Profesorul Teofil Rachiteanu, fostul dascal al actualului premier Emil Boc, este unul din cei mai vehementi critici ai grupului Susman. Acesta il vede pe Teodor Susman drept unul dintre martirii fabricati dupa Revolutie. De altfel, istoricul recunoaste ca familia sa a fost direct afectata de catre grupul lui Susman.

“Tatal meu, Petrea lui Indrei a facut parte o vreme din grupul lui Susman, dar dupa ce a vazut crimele pe care le face a iesit din banda. Susman credea ca tatal meu il va turna la securitate si atunci l-a omorat”, isi aminteste Rachiteanu. Intentia CICCR de a dezgropa osemintele anticomunistului nu e privita deloc cu ochi buni de istoric. “Eu am mai spus, poate ca e bine sa ii faca statuie ca sa aiba cainii unde sa se pise”, spune dezamagit Rachiteanu.

“Dupa ’89 s-a facut un obicei de a fi anticomunist cu orice pret, din orice motiv. Oricine a strigat o data impotriva comunistilor, gata e anticomunist. Din cauza lui Susman tot satul a avut de suferit iar familia lui vrea acum sa calareasca un cal mort”, spune Teofil Rachiteanu.

In varianta sa, Susman nu era nicidecum un erou, mai mult, tot satul era speriat de el. Potrivit lui Rachiteanu, Teodor Susman a fost primar in Rachitele pana in 1932. “Atunci, 300 de rachiteni au plecat pe jos pana la Prefectura din Cluj pentru a cere prefectului Dunca sa il schimbe pe Susman pentru ca acesta incercase sa vanda padurile oamenilor. Oamenii l-ar fi linsat daca l-ar fi prins. Dupa ce a fost schimbat si inlocuit cu Suciu Pasc si dupa ce au venit comunistii a fugit in padure impreuna cu fii lui Avisalon, Teodor jr. si alaturi de alte persoane”, povesteste Rachiteanu.

Satul n-a putut suporta suferinta

Toadere Boc, preotul satului, un alt oponent categoric al grupului Susman povesteste ca din cauza luptatorului anticomunist oamenii din sat au avut de suferit. “Zilnic in sat veneau patrule de la Armata si de la Securitate, mergeau pe munti, ii cautau peste tot. In mod curios, Susman nu a fost pe front nici macar o zi, nu a facut niciun an de razboi sau de Armata. El nu avea vreo pornire de razboinic. Se poate sa fi fost o victima a comunismului, dar nicidecum un martir. El era o victima pentru ca lupta pentru propriul sau interes. La fel cum unul ce a castigat dupa Revolutie miliarde de lei lupta acum cu orcie pret sa-si pastreze averea”, povesteste parintele satului, var primar cu premierul Emil Boc.

Bunicul lui Toadere Boc era nimeni altul decat Suciu Pasc, cel care l-a inlocuit pe Susman la primarie. “Bade Petre, sotul unei matusi din sat, era plecat in acea perioada la Teius dupa alimente. Cand a ajuns la Piatra Talharului l-a vazut pe Susman si pe ceilalti membri din grupul sau cum petreceau. Cainii au inceput sa latre si in momentul acela Teodor Susman fiul si alti trei barbati l-au inconjurat. Si-au dat direct seama ca este ruda cu Suciu Pasc si Teodor Susman jr. a vrut sa-l omoare pe loc. Bade Petre a fost lasat cu viata pana la urma si i-a intrebat ce sarbatoresc. I s-a spus ca fac prohodul lui Suciu Pasc, adica a lui bunicul meu. Noi in perioada aia il dadusem disparut, noi credeam doar ca e disparut”, povestese Teodor Boc care spune ca nici in momentul de fata familia nu stie unde este ingropat bunicul.

Victimele turnasera la Securitate

Pe de alta parte, cercetatorii CICCR sustin ca Teodor Susman a fost un martir al regimului comunist. Gheroghe Petrov, arheolog al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei spune ca in dosarele fostei Securitati se arata ca Petrea lui Indrei si Suciu Pasc au fost omorati din cauza ca ar fi divulgat informatii despre ascunzatorile grupului Susman.

“In dosarele fostei Securitati se arata clar ca cei doi au colaborat cu Securitatea. Nepotul lui Emilian Susman (fiul cel mic a lui Teodor Susman) a depus o cerere de deshumare in urma cu o saptamana solicitand ca osemintele lui sa fie dezgropate si apoi sa ii faca o slujba crestineasca”, a precizat Petrov.

De altfel, chiar intr-o carte realizata de Teofil Rachiteanu, intr-un interviu luat mamei sale, Mina Purcel (sotia lui Petrea lui Indrea), aceasta arata ca barbatul ei s-a predat de buna voie la Securitate si, dupa ce a fost batut, a dat informatii despre Susman. “Dupa ce s-o facut ziua o zis «Ma duc la Malitei si ma predau». Ase o facut. Acolo l-o luat la intrebari, unde-o Susman, unde s-ascunde, iel o spus un loc pa care Susman il parasise de mult. Militie s-o dus cu iel acolo, da n-o aflat pe nime, nu l-o lasat acasa, l-o dus inapoi la Militie, l-o batut c-o mintit si ase o fost, o mintit, nu i-o dus iel unde stie ca-I Susman. L-o tinut la Militie o vreme, l-o batut, l-o pus sa scrie ca sa prinde s-ajute la prinderea lu Susman, iel o scris, ca n-o mai putut rabda cat l-o batut”, povesteste femeia in cartea “Cazul Susman in judecata Rachitenilor”, scrisa de Teofil Rachiteanu si Teodor Boc. Femeia si-a amintit ca Susman l-a omorat pe sotul ei din cauza ca acesta din urma s-a predat la Politie.
Istoria unui grup de luptatori

La sfarsitul anilor 1950, noua Securitate a regimului comunist avea sa intampine in Muntii Apuseni una dintre cele mai puternice miscari de rezistenta impotriva noului regim a lui Gheorghe Gherghiu-Dej. Teodor Susman, fost primar in localitate, capul gruparii, alaturi de doi dintre fiii sai si alti partizani erau constant vanati de Securitate, pentru refuzul lor de a preda armele si a plati cotele impuse. Timp de trei ani acestia s-au ascuns prin munti in speranta ca regimul comunist va fi destaurat dupa venirea americanilor.

Alaturi de Teodor Susman, fii sai si ceilalti membrii ai grupului de lupta impotriva comunismului se afla si Lucretia Jurj, singura femei din grup. “Sotul meu, Mihai Jurj, a fost contactat in 1948, impreuna cu alti tineri, de grupul de partizani condus de Teodor Susman, din comuna Rachitele de sub munte, ca sa lupte in regiunea Campeni. El avea 22 de ani, iar eu 20. Intr-o seara de august 1950, dupa ce se lasase intunericul, ne-am pomenit cu seful Ocolului silvic din Belis, Alexandru Ripan, insotit de cativa securisti. Ripan i-a cerut sotului meu arma din dotare, dar cand s-a dus sa o aduca, a sarit pe geam si a fugit catre grupul de partizani. Cand au vazut securistii ca Mihai nu mai apare cu armele m-au arestat pe mine si pe socrul meu si ne-au dus la Securitatea din Campeni. Dupa doua zile ne-au eliberat si apoi am fugit si eu in padure”, povesteste femeia decedata in urma cu doi ani, intr-un articol din revista Memoria din 2007.

CICCR va deshuma la sfarsitul lunii iunie ramasitele lui Teodor Susman, dintr-o rapa aflata in satul Rachitele.

Liniste dupa moarte? Niciodata…

Chiar si moartea lui Teodor Susman este criticata de Rachiteanu si Boc, insa cei doi, surprinzator, cred in variante diferite ale mortii luptatorului. “El s-a refugiat intr-o sura. Era in decembrie. Dimineata cand s-a trezit a vazut ca in jurul surii sunt urme in zapada. Si-a dat seama ca a fost deconspirat si atunci a luat pusca si s-a sinucis”, explica Teodor Boc. Preotul ii refuza fostului luptator si dreptul la o inmormantare crestineasca: “Cum sa fie imnormantat crestineste daca el s-o sinucis?!”.

Varianta lui Teofil Rachiteanu difera putin “El era intr-o sura si si-a dat seama ca a gresit si a regretat crimele si a luat pusca si s-a impuscat”. Toti trei cad de acord asupra unui lucru: dupa ce a fost impuscat, securistii l-au aruncat intr-o rapa aflata in apropierea bisericii si au aruncat pietre peste el.

Potrivit actelor Securitatii, Susman ar fi fost, de fapt, executat. “Din actele Securitatii reiese ca Susman a fost turnat si a fost identificat de Securitate intr-o sura. Apoi, ofiterii au inceput sa traga rafale asupra surii astfel incat Susman a fost omorat. A fost gasit mort inauntru”, explica Gheroghe Petrov, voluntar la CICCR.

“Vorbeam cu Susman cum vorbesc cu dumitale!”

Gheorghe Balaj, un barbat in varsta de 80 de ani a povestit pentru Mesagerul de Cluj o intalnire dintre el si Teodor Susman din urma cu mai bine de 60 de ani. “Ultima data cand m-am intalnit cu Susman era in ’49 in 12 octombrie. Eram cu caru cu boi, venam de la munte. Era pe cand se insera. El era cu pusca in mana si cu ranita in spate. Am dat bunaseara si am spus cine sunt, dar ma cunostea pentru ca eu am crescut impreuna cu copii lui Cu Teodor si Avisalon. El avea o ranitoaca mare in spate si era singur, astepta copii sa vina in calea lui”, isi aminteste batranul. Acesta spune ca Teodor Susman nu era deloc periculos. “Vorbeam cu el cum vorbesc cu dumitale”, si-a mai amintit Gheroghe Balaj.

O lupta pentru un nume

Dorina Susman, nora lui Emilian Susman, fiul cel mic a lui Teodor Susman, spune ca a depus cererea de deshumare in urma cu doi ani la Institutul pentru Ivestigarea Crimelor Comunismului, dar anul acesta a declinat cererea catre CICCR. “Eu vreau sa fac acest lucru pentru copii mei, pentru ca atunci cand vor creste mari sa nu ma intrebe de ce nu am facut nimic pentru bunicul lor care a fost ingropat sub pietre. Vreau sa traiesc confortabil cu mine si sa stiu ca port acest nume asa cum mi l-a dat Dumnezeu”, a declarat Dorina Susman.

Tudor Ravoiu