Obiceiuri de Paste din judetul Alba

Obiceiurile traditionale constituie unul din cele mai importante compartimente ale spiritualitatii folclorice intrucat obiceiurile concentreaza in structural or credinte si practice rituale stravechi ce au supravietuit pana in zilele noastre fara a li se modifica sensurile de odinioara.


Dupa o perioada de regres cultural, judetul Alba a cunoscut in ultimii ani o permanenta revigorare a patrimoniului etnologic material si imaterial prin proiectele initiate si finantate de catre Consiliul Judetean Alba. In randul acestor proiecte un rol important il joaca cercetarea, conservarea dar si valorificarea unor traditii si obiceiuri legate atat de viata de familie cat si cele legate de evenimentele de peste an.


Sarbatoarea Pastelui este una din sarbatorile ce si-au pastrat peste veacuri insemnatatea in viata comunitatii fara a suferi importante schimbari. Pregatirile legate de Noaptea Invierii si de Zilele de Paste s-au mentinut in timp pastrandu-si importanta si modul de desfasurare. Ritualurile legate de aceste sarbatori s-au pastrat si s-au transmis nealterate din generatie in generatie mai ales in mediul rural. Asa se face ca inca de la prinderea postului intreaga comunitate trece la curatenia atat a mediului ambient cat si trupeasca si sufleteasca. Pe langa insemnatatea sa religioasa, postul inseamna si o asa numita curatire a organismului, a psihicului si a gospodariei in care persoana respective isi duce existenta.


Odata cu prinderea postului incep si ritualurile traditionale extrem de interesante prin simbolistica lor. Prinderea postului este marcata de doua importante obiceiuri: Alimori sau focurile de purificare si Fasangul sau mastile, ambele semnificand de fapt ingroparea iernii si a tuturor relelor de peste an si asteptarea primaverii absolut purificati din punct de vedere spiritual. Urmeaza apoi saptamana mare si ea incarcata de obiceiuri, traditii si simboluri ce marcheaza atentia deosebita acordata Invierii.


Un obicei deosebit ce se petrece in Joia Mare are loc in comunitatea din satul Vinerea. Este vorba de obiceiul numit “Pastenii”, un obicei relative nou el datand in aceasta forma abia din anul 1948 cand a fost initiat de preotul Ioan Sabau.  Obiceiul incepe mult inainte de Saptamana Mare cand are loc o intalnire a leatului de 60 de ani care s-au nascut in sat sau care locuiesc inca acolo. La aceasta adunare se stabileste o familie, de regula mai instarita, care va juca in Saptamana Mare rolul de gazda. In acest scop gospodarul ales va adduce in gospodaria proprie painea, vinul si vasele noi de brad in care se vor pregati pastile.  De regula aceste vase sunt ciubere inscriptionate cu anul, crucea si cu urarea de “Hristos a inviat! Adevarat a inviat”. Tot gazda cumpara lumanari pe care impodobeste frumos si le ofera musafirilor prezenti. Fiecare barbat de 60 de ani cumpara cate un astfel de ciubar pe care isi scrie numele. Femeile de 60 de ani tes in razboi sau in zilele noastre cumpara cate o pereche de desagi absolute noi. Si ciuberele si desagii sunt duse la gazda acasa pentru a fi sfintite.


In Miercurea Mare preotul merge la casa gazdei pentru a o sfinti si pentru a face sfestanie in gospodaria proaspat zugravita. Urmeaza Joia mare, zi de mare sarbatoare in satul Vinerea. Inca de dimineata persoanele care au 60 de ani, denumiti pasteni, se aduna la biserica si in frunte cu preotul se aduna la casa pasteanului gazda unde se face o slujba religioasa, se impart lumanarile frumos impodobite cu verdeata iar dupa slujba painea se pune in desagi iar vinul intr-un butoi nou ce se va urca intr-un car pentru a fid us la biserica. Dupa aceste pregatiri se pleaca inapoi la biserica intr-un alai format din prapori, preoti, pastenii imbracati in costume populare, in fata barbatii cu desagii cu paine iar in spate femeile cu ciuberele impodobite cu verdeata, si apoi ceilalti participanti, fie sateni, fie invitati ai lor. La biserica se continua slujba la finalul careia fiecare persoana serveste un pahar de vin si o bucata de cozonac.

Prof. Daniela Floroian- director adjunct al Centrului de Cultura “Augustin  Bena” Alba