Capitala financiară de peste 20 de ani

Care este legătura dintre Cluj-Napoca şi Frankfurt am Main? Răspunsul e legat de bani, de birouri şi de putere, dar nu va putea fi confirmat decât în aproximativ două decenii. 

Evoluţia economică a oraşului Cluj-Napoca, axată în mare parte pe servicii financiare şi IT, a născut ideea poziţionării oraşului ca centru financiar naţional sau regional, similar oraşului german Frankfurt am Main. Transformarea nu poate avea loc într-un interval scurt: companiile trebuie să se dezvolte, să apară noi firme, fie cu capital autohton – fie cu capital străin – care să considere Clujul un punct important pe harta dezvoltării lor. De asemenea, oraşul trebuie să ofere infrastructura necesară, iar dezvoltarea acesteia trebuie gândită în perspectivă. 

Desemnarea unor zone dedicate construcţiilor cu regim mare de înălţime pentru clădiri de birouri ar putea contura viitorul Clujului şi l-ar putea apropia de marile capitale financiare europene.

Atuurile Clujului

În acest moment, spaţiile de birouri de clasă A ajung, la Cluj, potrivit estimărilor specialiştilor, la aproximativ 60.000 de metri pătraţi. Printre instituţiile financiare cu sediul la Cluj se numără Banca Transilvania, care s-a plasat constant în topul primelor zece bănci din ţară în funcţie de active, în contextul în care piaţa bancară este dominată de bănci străine. 

Tot la Cluj îşi are sediul firma de asigurări Aegon, un important jucător pe segmentul asigurărilor de viaţă şi administrarea sistemelor private de pensii.

Şi pe piaţa de capital oraşul este bine reprezentat, având constant două societăţi de brokeraj în topul primelor zece intermediari la Bursa de Valori Bucureşti, BT Securities şi SSIF Broker. Caselor de brokeraj li se adaugă şi societăţile care administrează fonduri de investiţii şi a căror active reprezintă o parte importantă din totalul activelor gestionate de firmele de profil din ţară.

Problemele actuale

Printre problemele care ar putea frâna dezvoltarea oraşului se remarcă, în primul rând, contrastul dintre situaţia oraşului şi cea a zonelor învecinate. 

„Există contraste enorme între polii de dezvoltare economică, şi aici mă refer la oraşul Cluj, şi oraşele mici din regiune, precum Turda, Aiud, Baia Mare etc., care sunt în retard economic. Pentru ca serviciile financiare din Cluj să se poată dezvolta, este nevoie ca economia regiunii să fie puternică, pentru ca instituţiile financiare să aibă cui să îşi vândă serviciile. Apariţia unui pol regional nu depinde doar de Cluj, ci şi de economia regională. De aceea cred că regionalizarea economică, administrativă şi politică ar transforma Clujul într-o zonă mai dinamică”, arată Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România.

În plus, infrastructura de transport din Frankfurt este foarte bine dezvoltată, fiind unul dintre principalele hub-uri de transport aerian din Europa. Modul în care se va dezvolta Clujul depinde mult de extinderea Aeroportului, dar şi de dezvoltarea infrastructurii rutiere şi în principal de construcţia Autostrăzii Transilvania.

Un alt impediment în calea dezvoltării oraşului la nivelul marilor centre financiare din Europa îl reprezintă mentalitatea celor care deţin firme şi care preferă să îşi amplaseze birourile în apartamente de bloc, în loc să apeleze la clădirile de birouri. 

Unde pot apărea „zgârie-norii”

Întrebarea este dacă se poate contura un centru financiar, cu zone de clădiri de birouri cu regim mare de înălţime şi unde ar fi aceasta. În opinia lui Iosif Pop, preşedintele ImoFinance, transformarea oraşului într-un centru financiar comparabil cu Frankfurt nu se poate realiza într-un interval scurt. 

„În 2004 estimam că oraşul ar putea deveni un centru financiar în 2020. Cred în continuare că ideea este viabilă, pentru că la Cluj există apetit pentru risc, dar şi seriozitate din partea mediului de afaceri. Probabil, din cauza crizei, mai trebuie adăugaţi încă cinci ani la termenul iniţial, dar sper ca peste 20 de ani Clujul să devină un oraş de talia Vienei sau a Frankfurtului. Pentru ca oraşul să aibă această valenţă trebuie să existe viziune şi în domeniul administrativ şi în urbanism”, spune el. 

Acesta a identificat şi potenţialele zone în care ar putea fi amplasate clădirile înalte de birouri – în cartierul Zorilor, în zona Calea Turzii, în zona mall-ului din Gheorgheni, în spatele acestuia, în Piaţa Abator sau chiar spre Floreşti-Gilău, în zona marilor magazine.

Şerban Ţigănaş, de cealaltă parte, vede acest tip de clădiri în apropierea Gării, pe fosta platformă industrială a Clujului, dar şi în Grigorescu, Mănăştur sau Zorilor. 

„Cred că în aceste zone putem discuta despre clădiri moderat de înalte, de până la 20 de etaje şi până în 100 de metri. Cred că nu vom putea vorbi la Cluj despre clădiri mai înalte, deoarece costurile acestora cresc proporţional cu regimul de înălţime şi ar putea deveni nerentabile pentru dezvoltator”, afirmă Ţigănaş.

Frankfurt, centrul financiar al Europei

Oraşul Frankfurt este cunoscut şi sub numele de „Mainhattan”, un joc de cuvinte între râul Main şi Manhattan, centrul financiar al New York-ului. Evoluţia Frankfurtului după Al Doilea Război Mondial îl plasează pe harta celor mai importante centre financiare din Europa.

Oraşul găzduieşte Banca Federală a Germaniei (Deutsche Bundesbank), dar şi alte bănci importante, precum Commerzbank sau Dresdner Bank sau Bursa din Frankfurt, care realizează 85% din totalul intermedierilor din Germania. 

Cea mai importantă instituţie din Frankfurt este Banca Centrală Europeană, care dă tonul politicii monetare în Europa. Totodată, oraşul este un centru important în ceea ce priveşte industria asigurărilor din Germania şi Europa, aici fiind şi sediul Autorităţii Europeane pentru Pensii Ocupaţionale.

Arhitectura oraşului s-a schimbat începând din anii '70, când au apărut primele două clădiri înalte Silver Tower, de 166 de metri, şi Plaza Buro Center, de 159 de metri. Ridicarea zgârie-norilor a continuat, un nou boom fiind înregistrat în anii '90, când a fost finalizată Messeturm, de 257 de metri, al cărei principal chiriaş este Goldman Sachs. 

Construcţia celei mai înalte clădiri din oraş de 259 de metri, Commerzbank Tower, care găzduieşte sediul central Commerzbank, a fost finalizată în 2003.

Radu Belcean

Material apărut în numărul 108 al săptămânalului Mesagerul de Cluj