Contractul cu Nokia isi dezvaluie secretele

Plecarea Nokia de la Jucu dupa numai trei ani de activitate a produs o unda seismica in mediile economice si sociale. Un refugiu al autoritatilor romane si un aspect care mai lasa sa pluteasca o unda de speranta este contractul cu Nokia. Un contract ale carui clauze, desi au fost secretizate de partile semnatare, va sunt dezvaluite in Mesagerul de Cluj.

Autoritatile romane s-au aratat surprinse de decizia inchiderii fabricii clujene si au incercat sa contracareze socul cu explicatii care nu tin de foame celor 2.000 de angajati ce vor umfla suvoiul de someri si pentru care nu exista nici un fel de clauze favorabile in contract. Nici un fel de compensatii!

Puhoi de muncitori si capite de euro

Potrivit contractului dintre Nokia si Consiliul Judetean Cluj, compania finlandeza trebuia sa genereze, prin investitiile sale si ale subcontractorilor sai, 15.000 de locuri de munca, exact asa cum declarau autoritatile pe toate gardurile la venirea finlandezilor la Jucu. O alta prevedere similara stipula crearea a 4.000 de locuri de munca in timpul primului an de activitate. Tot in sarcina companiei finlandeze era aducerea de firme subcontractoare pe celelalte 60 de hectare din cele 90 pe care le avea la dispozitie si din care a ocupat doar 30 de hectare, cu halele fabricii proprii.

O prevedere contractuala importanta care cadea in sarcina companiei finlandeze era dezvoltarea imobiliara in zona Nokia Village, investitie care trebuia sa se ridice la aproape 300 de milioane de euro.

Desi prevederile amintite sunt incluse in contractul semnat de cele doua parti, autoritatile romane sunt legate la maini si nu pot sa faca nimic dintr-un motiv simplu: nu exista nici o prevedere care sa stipuleze ce se intampla daca Nokia nu-si onoreaza obligatiile asumate prin contract. In schimb, sunt foarte clar precizate consecintele in cazul in care partea romana nu-si onoreaza obligatiile contractuale.

Contract de 4 ori foarte bun pentru Nokia

Prevederile contractuale sunt cunoscute si de autoritatile romane, insa din cauza clauzelor de confidentialitate, ele nu pot -cel putin deocamdata- sa le faca publice. Desi n-au spus-o explicit, din declaratiile publice facute dupa anuntul privind inchiderea Nokia Jucu reiese ca partea romana nu poate sa faca nimic pentru a recupera macar o parte din investitia de la Jucu.

„Analizam toate posibilitatile care sa aiba o baza contractuala, sa existe o incalcare a unei clauze obligatorii stabilite de cei de la Nokia, insa vreau sa va spun ca acel contract a fost foarte, foarte, foarte, foarte bine facut pentru Nokia”, a declarat, zilele trecute, presedintele Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise.

O alta referire mai transparenta a lui Alin Tise vizeaza prevederea contractuala legata de subcontractorii pe care Nokia trebuia sa-i aduca la Jucu.

„In egala masura, noi analizam foarte atent contractul, pentru ca dupa cum stiti Nokia are in parc 90 de hectare, nu doar 30, pe care e fabrica. Exista 90 de hectare care erau prinse in parcul Nokia si care urmau sa fie ocupate de subcontractorii Nokia, lucru care nu s-a mai intamplat. Acum analizam inclusiv cu Tetarom, care a fost parte atunci la negociere, analizam contractul inclusiv sub acest aspect, al respectarii clauzelor legate de obligatiile de a popula parcul”, mai spunea Tise.

Aduceri aminte

Traian Basescu (21.11.2008): „Productia Nokia nu va fi afectata consistent de criza. Locurile de munca pe perioada nelimitata sunt sigure”.

Traian Basescu (29.09.2011): "Din punctul meu de vedere, (plecarea Nokia) nu este o noutate. Am avut frecvent discutii cu Guvernul, mai ales dupa ce s-a vehiculat aproape ca fiind sigura o prelungire a perioadei de criza. Am avertizat ca multinationalele vor incepe sa-si reduca activitatea pe teritoriul Romaniei”.

Ioan Rus (7.10.2011): „Acest comportament de pradator industrial al lui Nokia va fi la finalul zilei una dintre cele mai mari tepe pe care statul roman le-a luat vreodata”.

Marius Nicoara (29.09.2011): „Ratiunile Nokia de a pleca sunt strict economice, dar sunt legate de angajamente pe care Romania le avea si pe care o guvernare nu le-a dus la bun sfarsit. Clujul trebuia sa aiba un terminal cargo, o pista de aeroport pentru avioane de mare tonaj pentru transportul marfurilor, o centura ocolitoare care sa se duca la autostrada, sosea rapida, trebuia sa aiba o autostrada legata de Europa de Vest”.

CJ Cluj (29.09.2011): „Presedintele Consiliului Judetean Cluj, d-nul Alin Tise, va solicita desecretizarea contractului. (…) Pentru a-l feri, insa, de ochii opiniei publice (Marius Nicoara-n.n) l-a secretizat, desi acesta priveste informatii de interes public. Totodata a decis sa investeasca peste 15 milioane de euro pentru viabilizarea terenurilor din Tetarom III, destinate Nokia, fara obligatii concrete sau termene pentru parteneri”.

Victor Ponta (6.10.2011): „Trebuie regandita legea investitiilor straine in Romania, cred ca facilitatile care sunt acordate -si e bine ca sunt acordate- investitorilor straini trebuie sa fie acordate in egala masura si unui investitor roman”.

Emil Boc (30.09.2011): „Nokia a spus foarte clar si raspicat ca nu are nimic de reprosat autoritatilor locale sau nationale pentru decizia lor. Este una pur manageriala care tine de eficienta, de bani si de profit. Asta este viata”

Marius Avram