Moldova – incotro?

Recentele evenimente de la Chisinau seamana izbitor de bine cu istoria apropiata a Romaniei. Ce vor tinerii? Raspunsul il gasim in lozincile scandate cu nu multi ani in urma in Piata Universitati din Romania. Orbiti atunci de propaganda oficiala, ni i-am inchipuit pe bietii studenti drept veritabili dusmani ai poporului, numai buni de primit o corectie cu bita comunista a unor mineri fraieriti politic.


Ei bine, la mijlocul lunii martie am fost in Moldova, la initiativa unui politician atipis – Bogdan Buda. L-am insotit in intilnirile pe care le-a avut, am participat la discutiile initiate de domnia sa.  Am luat contact direct cu o realitate care imi amintea de Romania 1990.  Liderii opozitiei ne-au prezentat abuzurile puterii, incercarile unui aparat opresiv de stat de a sabota mitingurile sau intalnirile opozitiei. Principalul interlocutor a fost domnul Nicolae Robu, presedinte al Raionului Straseni, opozant declarat al puterii comuniste, si tinta, in aceste zile a unor presiuni fantastice din partea puerii comuniste de la Chisinau.


Initial am crezut ca se exagereaza, insa am vazut cu ochii mei, am ascultat martori ai evenimentelor, am vazut inregistrari video. Toate acestea fara ca presa, aservita puterii comuniste, sa sufle vreun cuvant. Daca domnul Bogdan Buda si-a oferit suportul financiar si logistic liderilor opozitiei, eu am incercat sa realizez o evaluare si o prognoza a vietii plitice din Republica Moldova.  Prin prisma celor constatate, evenimentele pe care le urmarim la televizor acum, nu sunt surprinzatoare. Foarte multi tineri au fost angrenati in acesta batalie electorala, as putea spune ca ei au fost motorul partidelor de opozitie. Astazi, ei se simt tradati de numaratoarea oficiala, iar daca urmariti declaratiile Departamentului de Stat ale SUA, veti vedea ca sunt indreptatiti sa se simta dezamagiti de un proces electoral partial liber.


Cred ca Chisinaul nu are prea multe optiuni. Pe de o parte, fie tinerii reusesc sa impuna schimbarea puterii, asta insemnand ca am putea fi martorii unei „revolutii in direct” de data acesta pe internet, pentru ca televiziunile nu transmit ceea ce se intampla afara, fie puterea comunista initiaza contramasuri, pentru a stopa manifestatia. Daca acestea vor deveni violente, cu siguranta ca va exista o reactie, insa, asa cum se prezinta in acest moment lucrurile, ea nu va veni nici din partea Romaniei, nici a Uniunii Europene, ci din partea SUA. Mai exista varianta  de a astepta stingerea de la sine a manifestatiei, poate cea mai buna solutie a comunistilor in acest moment. Acestia se bucura de sprijinul Moscovei, Europa nu pare sa ridice prea mari probleme, iar Romania ezita in a avea o pozitie oficiala curajoasa si necesara.

Evident situatia poate suferi modificari importante – daca vocea tinerilor va ajunge pe principalul post de televiziune, daca Romania va reusi sa exprime o pozitie demna si sa convinga Europa de necesitatea unei pozitionari ferme, daca Europa va prefera apararea unui ideal in locul menajarii gigantului energetic numit Rusia. S-ar putea ca pana la urma, oricat de mult nu ne-ar face placere, ca singurul sprijin real al protestatarilor din Moldova sa vina tocmai de peste ocean.

Lucian Sacalean
Analist politic