Ministerul Mediului lanseaza un program pentru ecologisti

Printre cele mai importante legi adoptate de către Parlament sînt cele ale Bugetului de Stat şi Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat. Conform legii, în luna octombrie a fiecărui an guvernul este obligat să depună la Parlament proiectele de legi ale Bugetului de Stat şi Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pentru anul următor. Dacă guvernul nu respectă termenul legal nu se aplică nici o sancţiune, iar Executivul nici măcar nu prezintă scuze publice. Aşa s-a întîmplat şi în anul 2009. Cei de la putere, fiind ocupaţi de fraudarea alegerilor prezidenţiale, au neglijat să elaboreze cele două proiecte de lege vizînd bugetele pentru anul 2010.

După ce i-au "ciuruit" pe români, portocaliii şi-au amintit de legile bugetelor şi au cerut sprijinul experţilor de la F.M.I. Împreună au pregătit proiectele de bugete pentru anul 2010. În luna ianuarie, Guvernul Boc IV le-a depus la Parlament. Cele două proiecte de legi au fost aprobate de delegaţia F.M.I. Ajugîndu-se la o întîrziere de mai bine de trei luni în ceea ce priveşte aprobarea Bugetului de Stat şi Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pentru anul 2010, în Parlament s-a adoptat o procedură de super-urgenţă, lucrîndu-se zi şi noapte în Comisiile permanente şi în plen, inclusiv sîmbăta şi duminica. Cetăţenii îşi amintesc că, pentru a se încadra în termenul limită impus de delegaţia F.M.I., senatorii şi deputaţii dezbăteau şi votau articolele şi amendamentele la cele două legi de dimineaţă, de la orele 9, pînă noaptea la orele 23,00-24,00. După votarea, cu mare întîrziere, a celor două legi ale Bugetelor pe acest an,ele au fost promulgate de către preşedintele Băsescu şi au devenit Legea nr.11/2010 şi Legea nr. 12/2010. Apoi, abia în luna martie a.c. au fost aprobate bugetele locale de către Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale. După numai cîteva luni de la adoptarea Legii Bugetului de Stat şi a Legii Bugetului Asigurărilor de Sociale de Stat pe anul 2010 s-a constatat că ele au avut la bază date eronate în privinţa creşterii economice, a P.I.B.-ului, a veniturilor, a cheltuielilor, a deficitului bugetar şi inflaţiei. A fost ascunsă, parlamentarilor şi opiniei publice, de către Guvernul Boc IV şi delegaţia F.M.I., principala ţintă a Bugetului de Stat, respectiv plata ratei de 16 miliarde euro şi a dobînzilor de peste 2 miliarde euro la datoria externă. La fel se va încerca şi la proiectul de Buget de Stat pe anul 2011, cînd ratele la datoria externă cresc la 20 miliarde euro şi dobînzile la peste 3 miliarde euro. Tot în secret, Guvernul Boc IV şi delegaţia F.M.I. au prevăzut la cheltuielile bugetare pe acest an reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi cu 15% a pensiilor şi a unor ajutoare sociale. Apoi, chipurile din senin, în 6 mai a.c., preşedintele Băsescu a anunţat tăierile care erau deja prevăzute în Legile nr.11 şi nr.12/2010, iar Guvernul Boc IV şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului, după ce în prealabil au fost achiziţionaţi "în viu" mai mulţi parlamentari de la P.S.D. şi P.N.L. care au înfiinţat, la comandă, un partid al trădătorilor, care lipsea pe scena politică românească. Pentru a se putea aplica reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, cu excepţia celor de la Banca Naţională a României (care au cîştiguri fabuloase), liderii P.S.D. şi P.N.L. au ascultat de porunca externă şi nu au atacat la Curtea Constituţională această lege nedezbătută în Parlament. Crezînd că îi vor putea păcăli din nou, la următoarele alegeri, pe pensionari, P.S.D. şi P.N.L. au sesizat Curtea Constituţională şi aceasta, prin decizie, a stabilit că este ilegală tăierea pensiilor şi că se menţin pensiile speciale uriaşe, dar numai pentru judecători şi procurori. În mai puţin de jumătate din acest an s-a constatat că, în loc de creşterea economică anunţată de preşedintele Băsescu, Guvernul Boc IV, guvernatorul B.N.R. şi experţii F.M.I., a continuat prăpuşirea economică, au scăzut mult veniturile la Bugetul de Stat şi au crescut cheltuielile bugetare, deficitul bugetar şi inflaţia. În această situaţie, delegaţia F.M.I. a revenit în România, a consiliat Guvernul Boc IV şi a aprobat rectificarea bugetară, în locul Parlamentului. Acesta din urmă s-a spălat pe mîini după modelul lui Pilat din Pont şi, prin Legea nr.138 din 1 iulie 2010, a permis Guvernului ca pe baza a două ordonanţe simple să rectifice Legea Bugetului de Stat şi Legea Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pe acest an. Astfel, Parlamentul a mandatat Guvernul Boc IV să facă ce doreşte cu cele două Bugete pe anul 2010, să le modifice cum vrea şi să cheltuiească după cum îl taie capul şi după cum cere clientela politică. Drept urmare, Executivul s-a impus în faţa Parlamentului şi, practic, a scăpat de sub controlul acestuia. Făcînd rectificarea bugetară prin cele două ordonanţe simple, Guvernul ascunde Parlamentului împrumuturile făcute de la băncile străine în fiecare lună, separat de împrumutul de la F.M.I. de 9-10 miliarde euro pe primele 8 luni din acest an. Oare ce s-ar întîmpla dacă primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene ar proceda după modelul Guvernului şi ar rectifica şi ei bugetele locale după bunul plac? Pentru a nu se continua asemenea practici de rectificare de către Guvern a celor două legi ale Bugetelor ar trebui ca în textul lor, în fiecare an, Parlamentul să precizeze într-un articol distinct că: "Această lege poate fi modificată sau completată numai de către Parlament. Se interzice Guvernului să rectifice Bugetul de Stat prin Ordonanţă simplă sau de urgenţă". Partidele care nu se află la putere, P.S.D. şi P.N.L., au uitat să facă opoziţie şi au accepat ca Guvernul Boc IV să aplice politica faptului împlinit. În şedinţa de Guvern din 18 august a.c., au fost avizate rectificările la Legea Bugetului de Stat şi Legea Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pe anul 2010. Aprobarea rectificărilor a dat-o delegaţia F.M.I., căreia i se supun orbeşte autorităţile Statului Român! Delegaţia F.M.I. - şi nu Guvernul României - îi informează pe cetăţenii români despre: contracţia economică; scăderea veniturilor la Bugetul de Stat; căile de urmat pentru reducerea cheltuielilor bugetare; firmele ce trebuie privatizate; minele ce trebuie închise; zecile de mii de disponibilizări; mărirea T.V.A.; majorarea impozitelor şi taxelor; anularea subvenţiilor; deficitul bugetar; nivelul inflaţiei. Ca urmare, Guvernul Boc IV se face că lucrează! Cîţiva papagali guvernamentali repetă ce a ordonat delegaţia F.M.I. În loc să analizeze, periodic, stadiul de îndeplinire a Programului de Guvernare aprobat de Parlament şi activitatea din fiecare minister, Guvernul Boc IV legiferează. În loc să aplice legile şi să administreze ţara, Guvernul Boc IV, aproape în fiecare şedinţă, adoptă ordonanţe simple, ordonanţe de urgenţă şi proiecte de legi pe care îşi angajează răspunderea. Parlamentul a devenit o anexă a Guvernului Boc IV. Regimul Băsescu-Boc a convocat Parlamentul, în luna august a.c., în sesiune extraordinară, pentru a modifica din nou Legea A.N.I., ca să dea unii o Declaraţie de Avere. În aceeaşi sesiune extraordinară, Parlamentul trebuia să voteze rectificarea bugetară pe baza propunerilor făcute de Guvern. Nu s-a procedat astfel şi, ca urmare, senatorii şi deputaţii au aflat din mass-media ce rectificări bugetare a făcut Guvernul Boc IV. După ce Guvernul Boc IV va cheltui fondurile suplimentare alocate Ministerului Muncii (peste 1 miliard euro), Ministerului Sănătăţii (cca.500 milioane euro), Ministerului Economiei (cca. 50 milioane euro), Ministerului Mediului (aproape 60 milioane euro), Ministerului Culturii (cca. 11 milioane euro), Ministerului Comunicaţiilor (cca. 10 milioane euro), Parlamentul nu va avea altă soluţie şi va aproba această împărţire a sărăciei. În condiţiile în care ajutorul de şomaj şi celelalte ajutoare sociale au fost reduse cu 15% este evident că suplimentarea cu peste 1 miliard euro a fondurilor alocate Ministerului Muncii pentru plata pensiilor confirmă că, în Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat pe anul 2010, Guvernul Boc IV şi delegaţia F.M.I. au inclus tăierea pensiilor cu 15%, iar Parlamentul nu a sesizat această stratagemă. Cei mai mulţi dintre români îşi pun cîteva întrebări simple: unde s-au dus banii ţării în ultimii 20 de ani; pe ce s-au cheltuit veniturile Bugetului de Stat, sumele încasate din privatizări şi împrumuturile externe de peste 120 miliarde euro; din ce resurse vor fi rambursate şi în cît timp creditele externe?