Misterul lui Stephen Hawking

Cercetătorul britanic Stephen Hawking a decodificat câteva dintre cele mai enigmatice mistere ale Universului.

Stephen Hawking a lăsat însă un mister încă nerezolvat: cum a reuşit să supravieţuiască unei boli care pentru atâţia alţii a fost fatală?

Numai unul

Fizicianul şi cosmologul Stephen Hawking a fost diagnosticat cu boala Lou Gehrig la vârsta de 21 de ani pe când era student al Universităţii Cambridge. Deşi majoritatea celor suferinzi de această boală nu supravieţuiesc mulţi ani de la aflarea diagnosticului, numită în Marea Britanie boală neuro-motorie, Hawking a împlinit la începutul acestui an, în data de 8 ianuarie, 70 de ani. 

“Registrele noastre medicale nu consemnează pe nimeni care să fi supravieţuit bolii atâta timp”, a declarat Ammar Al-Chalabi, director al Centrului de Cercetare a Bolilor Neuro-Motorii din cadrul King's College din Londra. 

Cu toate acestea, Rup Tandam, profesor de neurologie a Universităţii de Medicină Vermont, a mărturisit că deşi este neobişnuit pentru un pacient diagnosticat cu această boală neiertătoare să supravieţiască mai mult de câteva decenii, nu este un lucru nemaiîntâlnit. 

Mulţi supravieţuitori ai bolii Lou Gehrig folosesc ventilatoare care respiră pentru ei. Ceea ce îl face însă unic pe Hawking este lipsa unui astfel de ventilator care să îl ajute să respire.  

Pe urmele lui Newton

Stephen Hawking a atras atenţia unei lumi întregi prin lucrarea pe care a publicat-o, “Scurta istorie a timpului”, o privire de ansamblu simplificată a Universului. Lucrarea s-a vândut în nu mai puţin de zece milioane de copii în întreaga lume. Teoriile sale ulterioare au revoluţionat înţelegerea modernă a unor concepte precum găurile negre şi teoria Big Bang-ului privind modul în care a luat fiinţă Universul. 

Pentru a marca ziua lui de naştere, Universitatea Cambridge a susţinut un simpozion public pe tema “Starea Universului”, unde au luat cuvântul 27 de cercetători, inclusiv Hawking. Timp de 30 de ani, în cadrul celebrei universităţi, Stephen Hawking a deţinut un post de matematician, ocupat înainte de Sir Isaac Newton. 

Hawking a renunţat la postul său în anul 2009 şi în prezent este directorul Centrului de Cosmologie Teoretică a Universităţii Cambridge. Hawking a obţinut toată această recunoaştere în ciuda faptului că este aproape în întregime paralizat şi se află într-un scaun cu rotile din anul 1970. 

Singura cale naturală prin care poate comunica este mişcarea obrazului drept. Din momentul în care a avut pneumonie în 1985, Hawking are nevoie de îngrijire permanentă şi se bazează pe un sintetizator de voce computerizat pentru a vorbi. 

Un senzor de dimensiuni foarte mici este instalat pe ochelarii săi, fiind conectat la un computer. Senzorul detectează impulsurile obrazului lui Hawking şi selectează cuvintele afişate pe monitorul unui computer. Cuvintele alese sunt apoi rostite de sintetizatorul de voce. 

O singură propoziţie formulată de Hawking îi ia acestuia până la zece minute să o rostească. “Singura problemă este faptul că sintetizatorul îmi alocă un accent american”, scrie Hawking pe site-ul său. 

Răbdare de fier

Matematicianul a avut nevoie de patru ani pentru a-şi scrie cea mai recentă carte, “The Grand Design”. Deşi refuză să acorde interviuri, asistenta sa personală, Judith Croasdell, şi-a descris şeful ca fiind incredibil de răbdător. 

“Modul în care comunică poate părea frustrant pentru majoritatea oamenilor, însă Stephen nu lasă acest aspect să îi frâneze gândirea”, povesteşte Judith Croasdell, adăugând pentru The Associated Press că şeful ei nu este o persoană foarte matinală, preferând să rămână până seara târziu să studieze. 

În biroul cercetătorului pus la dispoziţie de Universitatea Cambridge se regăsesc fotografii de familie, o miniatură reprezentând una dintre navetele NASA şi o fotografie semnată în care cercetătorul se află alături de Preşedintele Obama şi de soţia acestuia, Michelle. 

Faima pe care Hawking o are în calitate de cercetător al celor mai întortocheate căi ale Universului i-a înlesnit apariţia în două dintre show-urile sale TV preferate – “Familia Simpsons” şi “Star Trek”. Varianta sa animată din “Familia Simpsons” a fost transformată în personaj de acţiune, care şi astăzi stă cu mândrie pe biroul său, alături de ceasul de pe perete care îl înfăţişează pe celebrul personaj Homer Simpson. 

“Îi place lumina reflectoarelor”, declară Kitty Ferguson, care a scris două biografii ale fizicianului. Ea a mai precizat că Hawking are un simţ al umorului destul de ambiguu, programându-şi sintetizatorul de voce să răspundă celor care îl întreabă dacă chiar el este Stephen Hawking: “Nu, nu sunt eu, dar de multe ori sunt confundat cu acea persoană”.

Pacient norocos

Boala Lou Gehrig, numită de asemenea scleroză aminotrofică, atacă neuronii motori, respectiv celulele care controlează muşchii. Pacienţii care se confruntă cu această boală suferă de pierdere bruscă în greutate, paralizează şi au probleme de exprimare şi dificultăţi în respiraţie. 

Doar 10% dintre pacienţi trăiesc mai mult de un deceniu după diagnostic. Persoanele care suferă de această boală de la o vârstă fragedă au de obicei şanse mult mai mari de supraveţuire. 

Majoritatea persoanelor sunt diagnosticate la vârsta de 50-70 de ani. Din motive necunoscue, boala a progresat foarte încet în cazul lui Hawking. Ammar Al-Chalabi şi colegii săi analizează mostrele ADN prelevate de la Hawking precum şi cele ale altor pacienţi, pentru a depista elementele rare ale bolii sale sau alte mutaţii genetice care ar putea explica lunga lui supravieţuire. 

Anumiţi experţi sunt de părere că tipul de îngrijire de care are parte Hawking şi care presupune atenţia permanentă din partea a 24 de asistenţi medicali i-ar fi putut dărui acestuia mulţi ani de viaţă. 

„Boala uneori se poate stabiliza şi atunci tipul de îngrijire pe care o primeşte pacientul poate fi un factor esenţial pentru supravieţuire”, a declarat Virginia Lee, expert din partea Universităţii Pennsylvania School of Medicine. 

”Este esenţial pentru fiecare pacient să rămână activ din punct de vedere mental, ceea ce Hawking a făcut în toţi aceşti ani”. 

Din scaunul cu rotile, în imponderabilitate

Nu de puţine ori Hawking a declarat că încearcă să nu se gândească la limitările impuse de boală. „Am avut boala Lou Gehrig aproape toată viaţa mea de adult. Cu toate acestea, nimic nu m-a împiedicat să am o familie frumoasă şi să am succes în munca pe care o fac. Încerc să am o viaţă normală atât cât este posibil şi să nu mă gândesc la boala pe care o am sau la lucrurile care îmi sunt interzise din această cauză”, spune savantul. 

Hawking a zburat chiar şi într-un simulator spaţial, iar în anul 2007 fizicianul a avut parte de un zbor cu gravitaţie zero în Florida, prima ocazie care i-a oferit posibilitatea să îşi abandoneze scaunul cu rotile în 40 de ani de viaţă. 

„A fost cel mai fericit moment al vieţii sale”, a declarat Sam Blackburn, asistentul lui Hawking care l-a însoţit în călătorie alături de alţi doi medici. Hawking a fost căsătorit de două ori, are trei copii şi trei nepoţi şi alături de fiica lui Lucy a scris mai multe cărţi de fizică pentru copii.

Cristina Beligăr