De ce sa ma abonez?
Pentru a primi prompt in fiecare dimineata cele mai importante stiri din orasul meu.
Bartlomiej Swiderek e avocat, membru al Miscarii de Autonomie Sileziene, un partid ce sustine autonomia pentru regiuni. Polonezul e specialist in transferul de tehnologie si politici noi. In 2003-2004 a fost responsabil pentru dezvoltarea politica in European Free Alliance din Parlamentul European. Swiderek vorbeste in premiera pentru presa din Romania despre neajunsurile si capcanele regionalizarii de tip polonez.
Reporter: Care au fost schimbarile produse de regionalizare in Polonia? Cum a fost inainte de 1999 si ce s-a intamplat imediat dupa?
Bartlomiej Swiderek: Inainte de 1999, Polonia avea 49 de regiuni, iar solutia optima era ca acestea sa se reduca la 12. Pana la urma, au fost create 16 regiuni, iar de atunci structura noastra se imparte in regiuni, districte si comune/municipii. Asta a ajutat la crearea unei politici regionale si la conturarea politicilor structurale pentru regiuni. Pe de alta parte, pentru ca regiunile Polonei au granite artificiale, ne confruntam cu probleme serioase cand vine vorba despre investitii educationale sau culturale.
Aderarea noastra la Uniunea Europeana din 2004 a adus mai multe fonduri pentru regiunile mai sarace. Reforma a fost necesara, a ajutat la modelarea politicilor regionale si a initiat descentralizarea, desi chiar si in prezent ne confruntam cu unele probleme. Reforma din 1999 a dat comunitatii acces la fonduri regionale si locale. Totusi, inca nu putem vorbi despre o auto-guvernare deplina a acestor regiuni.
Dupa anul 2004, regiunile si autoritatile locale au avut acces mai mare la fondurile europene, pentru diferite scopuri: infrastructura, capital uman, mediu. Partea buna e ca ele exista si sunt gestionate si de autoritatile regionale. In alta ordine de idei, cele mai sarace cinci regiuni ale Poloniei au programe operationale aditionale numite „Dezvoltarea Poloniei de Est”. Asta inseamna un aflux mare de bani, ca subventii pentru regiune.
Reporter: Cum a rezolvat Polonia problema comunelor falimentare, cele care nu se puteau sustine singure?
Bartlomiej Swiderek: Polonia are inca probleme cu zone mari din nord-est si nord-vest, unde in perioada comunista existau ferme agricole de stat. Foarte multe sate si orase din aceste regiuni se lupta cu problema somajului (care urca pana la 25-30%), acolo oamenii traiesc in saracie. Resursele accesate prin fonduri europene au ajutat la revenirea multora dintre aceste sate si la revenirea pe piata muncii a multor localnici, dar e nevoie sa treaca o generatie pana ca mentalitatea oamenilor din zona sa se schimbe si sa influenteze performanta economica.
Silezia Superioara, regiunea in care in anul 1990 era prevazut ca o sa aiba serioase probleme sociale si economice din cauza industriei grele, o duce foarte bine, iar de cativa ani consecutiv e considerata cea mai atractiva pentru investitori. Multumita reformelor si resurselor umane am reusit nu numai sa reformam economia, dar si sa reobtinem titlul de cea mai bogata si puternica regiune din Polonia (cu exceptia Varsoviei, capitala tarii), in termeni economici.
Reporter: Cat conteaza identitatea in cazul conturarii regiunilor? Stiu ca silezienii au nemultumiri vizavi de limitele teritoriale.
Bartlomiej Swiderek: Din nefericire, reforma nu a avut efectul scontat asupra identitatilor regionale istorice, iar multe din regiunile noastre au granite artificiale. Silezia Superioara e impartita intre doua regiuni, dintre care una e un mix intre Silezia si teritorii ce nu tin de aceasta zona. La voi in tara, asta ar insemna ca din Transilvania sa faca parte Brasovul si Iasiul, care nu are nimic de-a face cu aceasta zona, iar Targu Mures si Cluj sa faca parte dintr-o alta regiune.
Cred ca aceasta situatie nu ar fi usor acceptata. In cazul nostru, complicatiile sunt mult mai mari: de la planificare regionala la educatie sau initiative culturale. In multe cazuri, fondurile venite de la Uniunea Europeana depind de o regiune anume. Asta inseamna ca un membru al unei asociatii culturale dintr-o regiune vecina nu poate aplica pentru anumite fonduri pentru cultura in regiunea in care traieste doar pentru ca sediul organizatiei e in alt oras (de exemplu, Cluj, nu Brasov).
E un cosmar. Un alt exemplu: una dintre regiuni a inregistrat o prajitura traditionala sileziana ca marca inregistrata a UE. Asta inseamna ca acea prajitura, desi tipica pentru Silezia Superioara, e marca inregistrata protejata doar in acea zona, nu in intreaga zona istorica. O alta problema o reprezinta educatia. In regiunea in care locuiesc eu, Silezia Superioara reprezinta doar 50% din intreg – cum sa conturezi o educatie regionala in acest caz? Trebuie sa-i invatam pe ceilalti cultura noastra? Sau poate ar trebui sa adoptam noi obiceiurile lor? Regiunile artificiale nu sunt o solutie buna, asta arata experienta aoloneza.
Reporter: Cum se imparte, practic, un buget de 100 de euro intre guvernul central, regiune si comunitatea locala?
Bartlomiej Swiderek: In opinia mea, pentru moment e imposibil sa vorbim despre o mare autonomie financiara in cazul regiunilor poloneze. Va pot da cifre, referitor la impartirea taxelor locale si regionale. (R - regiune, D - district, M - municipalitate). Pentru fiecare 100 de euro pe care ii platim sub forma de taxe, impartirea se face in modul urmator:
Taxa pe venitul personal: R - 1,60; D - 10; M - 39
Taxa pe venitul corporativ: R – 14,75; D – 1,4; M – 6,7
Singurul comentariu pe care vreau sa-l fac e ca e mult mai putin decat ne asteptam.
Reporter: Cat de greu e sa construiesti si ce presupune un partid regional?
Bartlomiej Swiderek: E mai greu sa construiesti un partid regional decat unul national. In Miscarea de Autonomie Sileziana am fost voluntari ce si-au dedicat timpul si banii activitatilor de partid. Altii s-au putut baza pe subventii de la stat, noi ne auto-finantam. Cand faci parte dintr-un partid regional esti adesea criticat de membrii partidelor nationale si acuzat de separatism. Totusi, sprijinirea identitatilor culturale si autonomia au rezultate, chiar daca nu imediate.
In alegerile regionale am obtinut 16% din voturi in partea sileziana a regiunii Slaskie, iar din Decembrie 2010 facem parte din coalitia regionala. Cand am pornit, in 1990, era greu sa vorbin despre Silezia Sperioara ca o regiune, dar azi nimeni nu indrazneste sa nege caracterul nostru. Un partid regional are nevoie si de multa rabdare.
Reporter: Stiu ca esti un fan al Transilvaniei. Da-ne trei argumente pentru care regiunea ar trebui sa-si pastreze identitatea istorica si teritoriul ei istoric.
Bartlomiej Swiderek: Din punct de vedere economic, Transilvania e cea mai puternica dintre regiunile Romaniei. Are identitate istorica si culturala, foarte bine recunoscuta peste granite, iar asta inseamna ca are legaturi naturale ce nu ar trebui sa fie rupte de o simpla divizie administrativa. Mai mult, Transilvania poate invata din greselile noastre, ale polonezilor. Politica regionala, planurile regionale sau educatia regionala vor fi foarte greu, daca nu imposibil, de implementat, daca Transilvania nu ramane o singura regiune.
Reporter: Care e primul cuvant care iti vine in minte cand auzi de Transilvania? Dar despre Romania?
Bartlomiej Swiderek: Cand ma gandesc la Transilvania, ma gandesc la privelisti minunate. Apoi la un amestec fantastic de culturi, religii, limbi, oameni prietenosi si o complicata, dar fascinanta istorie. La o scara mai larga, experientele istorice ale Transilvaniei sunt similare cu cele ale Sileziei. Cand ma gandesc la Romania, in general, imi aduc aminte ca toata lumea vorbeste franceza, ma gandesc la Dacia Duster si la femei frumoase. Serios, Romania e o tara mare cu un potential imens. Ceea ce trebuie voi sa faceti e ca brandul de tara sa fie recognoscibil. Ma tem ca Romania nu e la fel de cunoscuta la nivel mondial ca si Polonia, ceea ce e pacat, pentru ca cei care au vizitat tara spun ca e un loc minunat.
Adina Fartusnic (Servus_Cluj)
Pentru a primi prompt in fiecare dimineata cele mai importante stiri din orasul meu.