Cod rosu pentru copiii albastri

Chirurgul clujean Manuel Chira de la Institutul Inimii “Prof. dr. Nicolae Stancioiu” a muncit cu pasiune timp de sase ani la o cercetare despre boala “copiilor albastri”, stiintific numita tetralogia Fallot, cea mai comuna malformatie congenitala cardiaca. Rezultatul: primul doctorat de chirurgie cardiaca pediatrica din Romania, despre care Mesagerul de Cluj scrie in premiera in numarul din aceasta saptamana.

La inceputul acestei luni, Manuel Chira si-a sustinut lucrarea de doctorat la care a inceput sa lucreze in urma cu zece ani, dintre care sase sub indrumarea medicului pediatru Nicolae Miu. Tema a fost boala „copiilor albastri”, o malformatie congenitala a inimii care impiedica oxigenarea organismului, de unde si culoarea albastruie a celor afectati.

In cercetarea pe care a facut-o, dr. Chira a studiat comparativ doua loturi de copii: cei operati pana la un an si cei operati dupa, pana la 12 ani inclusiv. „Am studiat doua tipuri de complicatii – aritmiile cardiace care dau palpitatii si intarzierea dezvoltarii psihologice a copiilor”, explica profesorul.

Operatiile sub un an pentru aceasta boala au inceput la Insitutul Inimii numai in 2002, iar Chira si-a desfasurat studiul intre 2001 si 2006. Din pacate, doi din cei 77 de copii inclusi in studiu au decedat in urma interventiilor chirurgicale. “Am avut o mortalitate de 2,6%”, recunoaste medicul.

Studiu in premiera

Cea mai importanta concluzie a studiului este ca efectele sunt cu atat mai grave cu cat tratamentul este facut mai tarziu.

“Am observat ca tulburarile de ritm apar mult mai frecvent la copiii operati tardiv, peste varsta de un an si ca dezvoltarea psihologica este deficitara la copiii operati dupa aceasta varsta”, spune dr. Emanuel Chira.

Partea cu dezvoltarea psihologica in functie de varsta de la operatie este destul de putin studiata si in literatura internationala. „Nu am gasit decat vreo 20 de articole care sa studieze in general dezvoltarea psihologica si nici nu am gasit niciun articol care sa studieze dezvoltarea psihologica in functie de varsta la operatie”, spune Chira.

Intarzierea tratamentului afecteaza pana si gradul de inteligenta al pacientului: “Am facut o corelatie interesanta pe care nu am gasit-o niciunde in literatura internationala intre nivelul de globule rosii preoperator si IQ-ul postoperator si am gasit o corelatie interesanta: cu cat e operat mai tarziu, IQ-ul postoperator e mai mic”.

Sperante pentru o viata normala

Daca sunt operati la timp, copiii albastri devin persoane active, care pot sa urmeze orice fel de cariera. “Unul neoperat sau operat tardiv este un membru pasiv al societatii, un membru intretinut de societate: in cel mai bun caz devine un angajat cu multiple concedii medicale; poate fi o persoana cu handicap si atunci are nevoie peciale si trebuie intretinut de stat”, spune doctorul.

Afectiunile de acest gen sunt mult mai simplu de diagnosticat decat in trecut. “Afectiunile se depisteaza in ziua de azi mult mai bine decat acum 10 ani sau 12 ani. In trecut exista conceptia ca un copil trebuie sa creasca pentru a putea trece peste o operatie, dar acum nu mai exista aceasta conceptie. Tocmai de-asta suntem sufocati de urgentele acestea si bolnavii cronici ii amanam. Avem zece paturi, ne-ar trebui 40 sa ne descurcam. Finantarea e cum e”, ajunge Chira la problemele din sistem.

Parintii sunt cheia

Parintii ezita de multe ori sa isi supuna copiii la o interventie chirurgicala, iar motivul tine pur si simplu de educatie.

“Statistic e o diferenta intre copiii cu parinti absolventi de liceu sau universitate si cei care nu au aceste studii. Poate in zonele de munte unde au trei – patru clase, acesti copii sunt in cazuri extreme priviti ca o povara. Neavand capacitate de efort, uneori sunt chiar izolati si pusi intr-un colt pentru ca nu sunt buni de munca. Sunt cazuri in care sunt ostracizati, dar foarte rar. Nu prea se mai intampla. Li se pune diagnosticul si parintii zic ca vad ei”, povesteste Chira.

Specialistul care l-a indrumat pe chirurgul Manuel Chira este fostul sef al Clinicii de Pediatrie II, dr. Nicolae Miu. “Cand am fost sa ii prezint ideea mea de doctorat a fost super incantat sa facem un astfel de studiu care este foarte folositor si pentru pediatri si prima etapa a studiului psihologic a fost facuta la Clinica de Pediatrie II”, a mentionat Chira.

Chirugul vrea sa publice rezultatele studiului, deocamdata la editura Universitatii de Medicina si Farmacie.

Cum se manifesta “boala albastra”

Culoare albastra a pielii, in special a fetei; respiratie ingreunata; intoleranta la efort; degetele hipocratice – latirea degetului si a unghiei – in special la adulti; dezvoltare redusa; probleme psihologice; probleme de integrare in societate din cauza defectelor evidente si a culorii albastrui a fetei si a pielii.

Alexandra Pacurar
Foto: citynews.ro