Vulnerabilităţile proiectului de la Roşia Montană

Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultăţii de Protecţia Mediului, Universitatea din Oradea îşi manifestă public opoziţia faţă de proiectul de exploatare a aurului din zona Roşia Montană de către S.C. Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).

Membrii Departamentului au luat act de luările de poziţie ale Academiei Române, Academiei de Ştiinţe Economice Bucureşti, ICOMOS România şi a altor organizaţii şi susţin întru totul protestul lor faţă de exploatarea aurului la Roşia Montană. Membrii Departamentului consideră că dintre luările de poziţie legate de protecţia mediului, cea mai complexă şi cea mai pertinentă este cea a Asociaţiei AdAstra (asociaţie a oamenilor de ştiinţă români din întreaga lume), iar o parte din acestea sunt prezentate in continuare. "Considerăm că, pe lângă plasarea pe o poziţie net dezavantajoasă din punct de vedere economic pentru Statul Român, raportul beneficii/riscuri nu justifică aprobarea şi demararea acestui proiect. Pentru fundamentarea poziţiei asociaţiei noastre, supunem atenţiei publice următoarele argumente. În ciuda argumentelor RMGC referitoare la siguranţa exploatării aurului utilizând tehnologia cu cianură, considerăm că nici o tehnică disponibilă în prezent nu poate oferi siguranţă deplină. Conform informaţiilor RMGC, sterilul procesat cu cianură urmează a fi depus într-un iaz uriaş de decantare, după neutralizarea cianurii. Apele din acest iaz nu pot fi perfect izolate de mediul înconjurător, infiltraţiile afectând inevitabil apele subterane care la rândul lor vor polua bazinul hidrografic din aval. Nici haldele de steril rezultate, conţinând substanţe potenţial primejdioase pentru mediu şi oameni, nu se pot izola complet, riscul scurgerilor acide menţinându-se într-un orizont mult mai mare de timp decât cel prevăzut pentru exploatarea şi închiderea lucrărilor miniere la Roşia Montană. Suma de garanţie prevăzută nu are cum să acopere costurile datorate afectării mediului pe intervale de timp de ordinul mai multor decenii. În acest context, pentru interesul public este mult mai profitabil ca aurul, argintul şi alte posibile minereuri importante din zăcământul de la Roşia Montana să fie păstrate până când tehnologiile de extracţie vor fi îndeajuns de avansate pentru a nu constitui o ameninţare pentru mediu şi oameni. Preţul aurului şi argintului va fi cu siguranţă din ce în ce mai mare în viitor, când aplicaţii tehnologice din ce în ce mai numeroase vor creşte cererea pentru aceste metale".

Iată care sunt problemele majore de mediu ale proiectului RMGC identificate de Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultăţii de Protecţia Mediului, Universitatea din Oradea:

1. Problema gestionării deşeurilor din iazul de decantare

Directiva europeană privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi extractive (2006/21/EC), prin articolul 13(6) cere reducerea concentraţiei de cianuri disociabile slab acide (weak acid dissociable cyanide) din iaz la valorile cele mai joase posibile, folosind cele mai performante tehnologii disponibile. La toate exploatările demarate după 1 Mai 2008, concentraţia deşeurilor de tipul cianuri disociabile slab acide nu poate depăşi valoarea de 10 ppm. RMGC nu a prezentat public documentaţia care să ateste îndeplinirea acestei cerinţe a Directivei Europene privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi extractive (2006/21/EC). În urma procesului tehnologic vor fi solubilizate din minereu şi alte metale nu numai aurul: fier, cupru, argint, cobalt, zinc, etc. Aceste metale (ca atare sau sub forma ionilor corespunzători) vor fi de asemenea deversate în iazul de decantare conducând astfel la o poluare suplimentară a apei. În afară de poluarea cu cianură, există pericolul ca în cursul procesului tehnologic să aibă loc scurgeri accidentale de ape reziduale acide.

 2. Problema contaminării apelor subterane

Cianurile şi alte substanţe toxice ce rezultă în urma exploatărilor miniere pe baza lor fac obiectul reglementării prin Groundwater Directive (80/68/EEC) până în 2013, când prevederile acesteia sunt înlocuite cu cele ale Water Framework Directive (2000/60/EC). În ambele directive europene se cer măsuri de monitorizare, planificare şi intervenţie care să prevină deteriorarea calităţii apelor subterane prin scurgeri de cianuri care ar putea avea loc în orice moment al exploatării sau în viitor, odată cu sistarea acesteia. Proiectul RMGC de la Roşia Montană implică cantităţi mari de cianuri, dar ignoră impermeabilizarea iazului de decantare, după cum arată chiar documentaţia supusă dezbaterii publice de RMGC. Situarea iazului de decantare în apropierea oraşului Abrud face ca riscul contaminării apelor subterane cu cianuri, sulfuri, cupru, zinc, metale grele şi alte produse toxice ale exploatării miniere să se traducă în creşterea semnificativă a riscului de contaminare a resurselor de apă ale acestui oraş cu grave consecinţe socio-economice.

 3. Problema contaminării aerului şi a reabilitării mediului post-exploatare

Realizarea proiectului minier necesită despădurirea unor suprafeţe pentru a asigura accesul la zona de exploatare a minereului. Din această cauză va creşte vulnerabilitatea regiunii la fenomenele de tipul alunecărilor de teren, scurgerilor pe versanţi şi inundaţiilor rapide, accentuând impactul poluării directe asupra mediului. Argumentul făcut public de RGCM că va contribui la plantarea cu arbori a unor suprafeţe mai mari decât cele despădurite nu e de natură să mulţumească opinia publică: efectele despăduririlor pe versanţii montani nu pot fi echilibrate prin plantarea de arbori în alte zone. În plus, efectele despăduririlor în apropierea exploatării miniere pot mări semnificativ riscurile poluării accidentale datorită inundaţiilor rapide şi a alunecărilor de teren. Haldele de steril rezultate în urma activităţilor miniere vor conţine compuşi ai sulfului care pot persista de la mai multe decenii până la intervale de timp de ordinul secolului. Pe de altă parte, în condiţii de lipsă a precipitaţiilor, haldele de steril vor provoca probleme calităţii aerului prin creşterea concentraţiilor de pulberi în atmosferă, probleme cu atât mai semnificative cu cât exploatarea este situată în imediata vecinătate a oraşului Abrud. În plus, pH-ul apelor deversate va fi probabil apropiat de neutru ceea ce înseamnă că va avea loc poluarea aerului şi prin acidul cianhidric – de asemenea foarte toxic – rezultat din cianura din aceste ape.

 4. Riscurile asociate iazului de decantare

Iazul de decantare urmează a fi construit în spatele unui baraj de piatră. Acesta prezintă riscuri suplimentare pentru mediu, deoarece o eventuală fisurare sau deteriorare a sa ar putea conduce la o catastrofă ecologică. Reamintim dezastrul ecologic fără precedent provocat de scurgerea de cianuri la Baia Mare în anul 2000. În cazul Roşia Montană o eventuală contaminare masivă cu cianură a râurilor din zonă ar fi chiar mai distructivă decât în cazul Baia Mare deoarece ar duce la distrugerea faunei şi florei din pitorescul bazin al Arieşului, ulterior afectând bazinul Mureşului, al Tisei şi în final al Dunării. Ca urmare a pericolului reprezentat de exploatările cu cianură, Parlamentul European a adoptat recent o rezoluţie prin care recomandă Comisiei Europene interzicerea completă a mineritului cu cianuri în Uniunea Europeană.

 5. Impactul negativ asupra faunei din zonă

Conform unui raport recent din anul 2007 elaborat de Universitatea din Queensland Australia, soluţiile cu cianuri utilizate pentru exploatarea aurului au efecte dramatice asupra ecosistemului din zona exploatării. În Nevada, SUA, între anii 1990 – 1991, au fost raportate 9512 cadavre animale din peste 100 de specii, deşi acest număr este clar subestimat din cauza raportării voluntare. În Northpakes, Australia, în 1995 s-au înregistrat 1583 de cadavre de păsări la o numărare iniţială, şi ulterior 2700 de cadavre documentate într-o perioadă de patru luni. Contrar asigurărilor oferite de RMGC, raportul menţionat subliniază faptul că managementul concentraţiei de cianuri este foarte dificil de realizat iar variaţii mici de concentraţie, datorate parţial şi concentraţiei de cupru din zăcământ, conduc la o intoxicare rapidă datorită curbei abrupte de toxicitate a cianurilor. Iazul de decantare a sterilului tratat cu cianură menţionat în proiectul RMGC are aşadar potenţial mare de a afecta dezastruos fauna din zonă, în special păsările al căror acces la iaz nu poate fi limitat. Proiectul RMGC, reprezintă o ameninţare directă la adresa speciilor de păsări din această arie protejată, încălcând directiva 2009/147/EC.

Concluzii

Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultăţii de Protecţia Mediului, Universitatea din Oradea consideră inoportună implementarea proiectului RMGC de exploatare a aurului din zona Roşia Montană. Nu vedem nici o condiţie economică necesară care să justifice vreun rabat de la considerentele de mediu sau acceptarea oricăror riscuri privind sănătatea oamenilor şi animalelor. Ne exprimă public împotriva exploatării RMGC de la Roşia Montană şi îndemnăm clasa politică şi societatea civilă la responsabilitate.

D.M.