Românii trăiesc ca să mănânce

Din păcate, crunta realitate este că românii trăiesc ca să mănânce, o ştim cu toţii, dar de această dată o indică brutal şi cifrele. Deşi criză, românii au cheltuit în 2011 mai mult ca oricând pe mâncare - aproape jumătate din venituri.

„Când burta e plină, priveşti pe toată lumea ca pe ochii din cap. Când burta e goală, îi vezi ca sarea în ochi”, spune un proverb românesc. Se pare că după a cest principiu s-au ghidat românii anul trecut, când au ales să cheltuiască enorm pentru mâncare și aproape deloc pentru cultură.

Cheltuielile totale ale populației au fost, în trimestrul al treilea din 2011, în medie, de 2.167 de lei lunar pe gospodărie (754 lei pe persoană) și au reprezentat 90,2% din nivelul veniturilor totale, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat sau servicii veterinare).

O Românie în cădere liberă

Medicul psihiatru Traian neamțu spune că apetitul românilor pentru mâncare și dezinteresul pentru cultură, cumulate cu scăderea natalității, ar putea duce la pieirea nației. “La români, la ora actuală, cultura a trecut pe alte planuri, nu se mai face educație. Pe vremea noastră, eram abonați la operă, la teatru, mergeam la concerte, la filarmonică, citeam cărți. Acum, nici la școală nu se mai face educație. Cultura e lăsată în derizoriu, deși se știe că un popor fără cultură e destinat pieirii. Ce e mai grav e că și natalitatea scade îngrijorător de mult, deci tindem spre dispariție. Nu ne-a rămas decât instinctul animalic de supraviețuire – românul bagă în el până nu mai pote și în loc de o bere bea cinci”, explică psihiatrul.

Acesta susține că românul nu se poate abține de la a cumpăra cantități industriale de mâncare, chiar dacă o parte din ea va ajunge la coșul de gunoi, comportament indus de perioada comunistă: “La supermarketuri, carnea se cumpără cu kilogramele, brânza la fel și se mănâncă tot în câteva zile. De-aia a crescut și obezitatea în țara noastră. Stăm acasă, mâncăm și ne uităm la televizor. Oamenii numai citesc, nu mai merg la teatru, la operă, se uită tot la televizor, unde se cultivă personalități reduse, de țeapa lui Becali.  Suntem exact ca un butoi la care cineva i-a dat drumul de pe deal și așteaptă să ajungă jos badoage”. 

Mai mult, Neamțu spune că spiritul patriotic al românilor a scăzut destul de mult, motiv pentru care oamenii aleg să-și abandoneze țara și cultura pentru un ban în plus. “ Nimeni nu se ocupă de dezastrul în care ne aflăm. Tot mai mulți români pleacă din România ca să muncească pentru alții, în timp ce la noi rămâne țara nelucrată și copiii sunt lăsați baltă. Avem fete de 11 ani gravide, pentru că nu intervine absolut nimeni – familia, școala și biserica sunt toate bolnave”, susține specialistul.

Cheltuieli în gospodărie

Cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei sau cumpărarea de acțiuni, dețin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației (doar 1,7%). O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuință (apă, energie electrica și termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței). Astfel, în perioada menționată, aceasta a reprezentat 19,3% din cheltuielile totale de consum.

În cadrul cheltuielilor cu locuința, potrivit INS, cea mai mare pondere au deținut-o cheltuielile necesare funcționării și încălzirii locuinței (15,1%). În același timp, românii cheltuie cei mai puțini bani pe distracție și pe educație: 1% din cheltuielile efectuate de gospodării au fost pentru hoteluri, cafenele sau restaurante și doar 0,4% pentru educație. Și anul 2012 se anunță a fi unul destul de dificil, având în vedere că prețurile la alimente urmează să se majoreze cu 5%, pe fondul creșterii prețului la combustibili, a precizat Federația Națională a Sindicatelor din Industria Alimentară. Această scumpire, relativ consistentă, ar urma să aibă loc chiar în primele luni ale lui 2012, întrucât necesarul de materii prime nu va mai putea fi acoperit de producția internă a țării.

Cultura kitsch-ului

Sociologul Vasile Dâncu pune cheltuielile mari pe mâncare în spatele salariilor mici, care nu pot asigura concomitent o burtă plină și o minte deschisă pentru cultură: “Românii investesc mai mult în mâncare și băutură și mai puțin în cultură pentru că acest lucru este firesc atunci când ai venituri mici. Mâncarea și băutura sunt vitale pentru supraviețuire. Se trăiește o viață biologică, nu una culturală. Din păcate, această involuție culturală se vede în gusturi, în vânzarea slabă de carte. Televizorul este cea mai ieftină distracție pentru români, acesta ne este nivelul de cultură”.

Acesta spune că viitorul cultural al României e în cădere liberă, dacă nu vor fi luate soluții urgent: “Să sperăm că nu vom avea o asemenea evoluție pe viitor, pentru că vom ajunge așa cum sunt americanii în prezent, fapt care ne oripiliază atât de tare. 80% din populație nu știe unde e Europa. Acolo, fiecare se rezumă la ceea ce face, pe nișe, foarte strict. La noi, idealul renașterii moare încet, încet. Dacă se continuă așa, vom avea oameni unidimensionali, funcționali mai degrabă decât culturali, care au un consum cultural veritabil de 1-2% și 98% de consum saurogat, al kitsch-ului”. Cu toate acestea, sociologul este optimist în privința viitorului: “Încet, încet, consumul de cultură veritabilă va reveni la un stadiu normal. Nu cum era înainte de 1989, pentru că atunci cultura era un refugiu, dar va crește semnificativ”

Ne merităm soarta

Și președinta Sindicatului Liber din Învățmântul Preuniversitar Clujean (SLIPC), Lucia Cojocaru, spune că vina dezinteresului evident pentru cultură nu este al populației, ci al salariului foarte mic de la momentul actual, indiferent că e plătit de stat sau de privat: “Dacă luăm în considerare valoarea leului, care e mult mai mică decât în anii anteriori, oamenii cheltuiesc mai mult pe mâncare și întreținere și ne le mai rămân bani pentru cultură, cărți sau teatru. Mă gâdesc tot timpul la profesorul debutant, care abia se poate întreține dintr-un salariu de 600-700 de lei și pentru care a investi într-o carte a devenit o acțiune de domeniu science-fiction”. 

În aceste condiții, viitorul țării este incert, spune președinta SLIPC, care subliniză faptul că unele rezultate negative au început deja să apară: “De-a lungul ultimilor ani am atras de nenumărate ori atenția că dacă nu de investește în educașie și sănătate, vom avea un popor needucat și bolnav, lucru care a început deja să se vadă. Un exemplu în acest sens s-a dat la rezultatele bacalaureatului de anul trecut. Avem un guvern care consideră că nu e necesar să investască în aceste lipsuri – ne merităm soarta”.


Adina Fartușnic