Cu spatele inainte, mars!

Undeva langa Sangeorz Bai  traieste o doamna care are o Dacia  papuc si o pensiune. Fiecare din aceste proprietati ale doamnei cu pricina are caracteristici deosebite: Dacia papuc nu porneste de pe loc decat din panta si cu spatele inainte, iar pensiunea  nu prea are clienti. Totusi, intr-o buna zi, s-a intamplat sa poposeasca la pensiune o familia de nemti. O, ce bucurie mare!  Ei si-au  parcat Mercedesul in spatele Daciei  papuc. 

O, ce greseala! Caci doamna, imediat dupa sosirea oaspetilor a facut o tentativa de a porni utilajul-papuc. Asa se face ca Mercedesul a ramas fara un far si cu botul sifonat. Nemtii au facut  taraboi, se intelege. Si nu atat pentru ca paguba ar fi fost irecuperabila, ci pentru ca a doua zi isi propusesera sa porneasca spre casa lor, caci concediul li se apropia de sfarsit.

De ce v-am povestit despre acest mic, anonim accident, despre acest incident, aproape domestic?  Pur si simplu pentru ca intamplarea pare croita dupa calapodul  guvernului Boc. Care guvern a lucrat, fara odihna, toata vara.  A inventariat tot si a impozitat tot. Ramane sa mai calculeze cat aer respiram si sa ne puna sa-l platim, la metro cub. Oricum, guvernul acesta e mult mai competent si mai agreabil  atunci cand nu face nimic decat atunci cand lucreza. Caci, exact ca si Dacia papuc, nu are capacitatea de a porni la treaba decat cu spatele inainte. Iar atunci cand demareza, strica tot ce-i iese in cale. Nu are rost sa-ti faci planuri, caci lucrarile guvernului sunt cu totul imprevizibile.

Ma intrebam, de exemplu, ce rost are toata tevatura asta cu impozitarea drepturilor de autor si cu organizarea populatiei tarii in formatiunea numita “coada”.  Am vazut la televisor oameni care pentru a plati 1 leu, complwtau formulare ce costau 4 lei. Eu cred ca haosul acesta a fost starnit de disponibilizarile haotice, la procent,  din administratiile locale...

Daca inainte existau functionari care calculau si completau tot felul de hartoage, de acum noi va trebui sa le facem munca. Reforma administratiei consta in aceea ca de cateva ori pe luna, o ora-doua, cu schimbul, fiecare cetatean suplineste un functionar disponibilizat. O sa ajungem o tara a carei populatie va fi formata doar din functionari. Fiecare va fi propriul sau, antipatic, birocrat. O sa ajungem, cu timpul, sa ne dam singuri , noua insine, chiar si spaga. Cand va intoarceti din concediu, cumparati-va cotiere. Iar daca inca mai puteti sta pititi prin munti, ori prin tari straine, sa stati. Caci acasa, nici nu stiti ce va asteapta!

Ion Muresan