Augustin Zegrean: Nu noi tergiversam judecarea cauzelor

Presedintele Curtii Constitutionale a Romaniei, bistriteanul Augustin Zegrean, declara intr-un interviu acordat Agentiei Nationale de Presa AGERPRES ca nu judecatorii Curtii sunt cei care au tergiversat judecarea cauzelor sau care au favorizat diversi inculpati, aratand ca procedura de solutionare a unui dosar la Curte a fost in medie de 3-4 luni.

AGERPRES: CCR este una dintre cele mai importante institutii ale statului si in ultimii ani inregistreaza o crestere a volumului de activitate. Cum faceti fata? Am vazut sedinte cu 170 de dosare.

Augustin Zegrean: CCR este una din institutiile fundamentale ale statului. Rolul ei este de a asigura suprematia Constitutiei in stat. Cum facem fata? Asta se poate vedea. Suntem noua judecatori si 15 magistrati-asistenti activi, astfel incat facem eforturi mari sa pregatim doua sau trei sedinte de judecata pe saptamana ca sa putem sa solutionam cat mai rapid dosarele cu care suntem sesizati. Din aceasta perspectiva pot sa va spun ca numarul de dosare a crescut vertiginos in ultima perioada. S-a inceput de la 400-500 de dosare pe an, in primii ani de functionare a Curtii. Anul 2009 a fost anul cu cele mai multe dosare, aproximativ 10.000. In 2010 au fost inregistrate peste 4800 de dosare si sigur ca am incercat sa tinem pasul. Procedura de solutionare a unui dosar a fost in medie de trei - patru luni. Niciodata nu s-a stat mai mult decat atat. Au aparut probleme si sincope pentru ca, de la data la care justitiabilul a invocat exceptia de neconstitutionalitate in fata instantei de judecata pana la data la care dosarul s-a inregistrat la noi, a trecut foarte mult timp. Am avut chiar un dosar de la Judecatoria Bacau care a stat trei ani la ei, dupa invocarea exceptiei de neconstitutionalitate, si numai dupa aceea l-au trimis la noi. Am sesizat chiar si CSM in legatura cu aceasta situatie. Dar nu la noi au stat dosarele. Curtea Constitutionala a solutionat in anul 2010 aproximativ 6.300 de dosare. Erau, sigur, unele ramase din ultima partea anului 2009. Deci nu este o gluma cu privire la numarul mare al dosarelor inregistrate la Curte, daca impartim pe sedinte de judecata o sa vedeti ca ajungem la 100-120 de dosare pe sedinta.

AGERPRES: Au fost formulate critici de-a lungul timpului exact pe acest aspect, in sensul ca dosarele ar fi stat foarte mult la Curte si astfel se tergiversa solutionarea lor, iar inculpatii erau banuiti ca trag de timp pentru a li se prescrie pedeapsa. De ce credeti ca s-au formulat astfel de acuzatii daca spuneti ca durau 3-4 luni?

Augustin Zegrean: Acum fiecare incearca sa-si justifice neputinta dand vina pe altii, dar nu la noi e problema. Asa cum v-am spus, de la data la care se ridica exceptia de neconstitutionalitate in fata instantei de fond pana cand dosarul ajungea la noi trecea o anumita perioada de timp. La noi, niciun dosar nu stiu sa fi stat mai mult de 4 luni. Acum sigur s-ar putea ca cineva sa vina si sa-mi spuna: uite dosarul meu a stat noua luni sau sase luni, dar media este aceasta de patru luni, iar dosarele penale le judecam intotdeauna cu prioritate, dosarele cu arestati cu si mai mare urgenta. Nu suntem noi cei care tergiversam judecarea cauzelor sau care am favorizat diversi inculpati. Curtea Constitutionala nu judeca oameni, noi judecam legi pe care oamenii judecati de instantele obisnuite le considera neconstitutionale, iar dreptul de a formula o exceptie de neconstitutionalitate nu poate fi luat justitiabililor. Sigur ca s-a abuzat de acest drept si cand s-a ajuns la concluzia ca foarte multe sesizari care ni se adreseaza sunt facute tocmai in scopul de a se tergiversa dosarele, Curtea Constitutionala a initiat o propunere de modificare a legii de organizare a CCR in sensul de a nu se mai suspenda cauzele in fata instantelor de fond in momentul in care se invoca o exceptie de neconstitutionalitate. Deci aceasta propunere a pornit de la plenul CCR. Sigur ca noi nu avem drept de initiativa legislativa, dar ea a fost promovata printr-un grup parlamentar sau un numar de deputati. A avut un parcurs sinuos. Initial a fost aprobata de comisiile de specialitate din cele doua Camere ale Parlamentului dar a cazut la votul final la Senat. Dupa aceea, initiativa a fost preluata de actualul Guvern si legea a trecut. Astfel ca, in septembrie 2010, legea a fost adoptata si de la intrarea in vigoare dosarele nu se mai suspenda in momentul in care se invoca o exceptie de neconstitutionalitate. Asta se observa si in activitatea noastra pentru ca a scazut oarecum numarul de dosare. In anul acesta, intr-o luna si jumatate, mai putin chiar de o luna si jumatate pentru ca instantele au inceput sa lucreze dupa 10 ianuarie, pana astazi s-au inregistrat 270 -280 de dosare. Este un numar mai mic de dosare decat inainte de suspendare. Dar am observat ca, desi dosarele nu se mai suspenda, cel putin in materie penala, inculpatii sau avocatii lor formuleaza exceptii de neconstitutionalitate la fiecare termen de judecata si tot se ajunge la o tergiversare a solutionarii cauzelor. Aceasta este o metoda pana la urma folosita de avocati. Avocatii folosesc orice mijloc legal pentru a-si apara clientii, acesta este rolul lor. Sigur ca judecatorul are la dispozitie si el mijloace legale de a impiedica abuzurile si tergiversarile. O face sau nu o face in functie de interese sau, eu stiu, de alte situatii.

AGERPRES: Puteti sa spuneti care este procentul, cu cat s-a diminuat numarul de dosare inregistrate dupa aceasta lege?

Augustin Zegrean: In aceeasi perioada a anului 2010, in primele doua luni am avut cam 600 de dosare inregistrate. Comparativ, numarul a scazut cam la jumatate. Insa nu consider inca relevanta aceasta statistica pentru ca perioada este foarte scurta. Pe la jumatatea anului vom putea sti mai exact. Un efect este sigur in ceea ce ii priveste pe cei care invocau aceste exceptii doar pentru a tergiversa judecarea cauzelor si care au fost descurajati de aceasta modificare legislativa. Dar sigur numarul de dosare inregistrate la Curte va scadea, cu toate ca nu aglomerarea instantei de contencios constitutional incurca justitia.

AGERPRES: Am asistat la sedintele CCR si am observat ca foarte multi dintre cei care invoca aceste exceptii vin si sustin cu totul altceva decat exceptia ridicata. Nu cunosc rolul Curtii ?

Augustin Zegrean: Desigur, o persoana care asista la sedinta publica si este familiarizata oarecum cu notiunile dreptului constitutional isi da seama de lucrul acesta si anume ca foarte multi vin la noi si ne povestesc despre cum au decurs lucrurile in dosarul instantei de fond sau diferite stari de fapt. Asta, pe de o parte, pentru ca nu au cunostinte juridice si nu inteleg rolul CCR. Pe de alta parte, faptul ca pana acum se adresau Curtii in general cu scopul de a tergiversa, cum s-a spus, nu erau foarte interesati sa-si motiveze exceptiile ridicate. Insa aceste imprejurari nu impieteaza asupra corectitudinii cu care se solutioneaza dosarele. Noi avem oameni de specialitate. Dosarul este verificat sub toate aspectele de constitutionalitate. Legea criticata ca fiind neconstitutionala este verificata, se intocmeste un raport, se solicita un punct de vedere de la Camera Deputatilor, Senat, Avocatul Poporului, Guvern, deci foarte multi specialisti lucreaza intr-un dosar cand se invoca o exceptie de neconstitutionalitate a unei legi sau ordonante. Toti acesti oameni se pun in miscare, studiaza criticile formulate si nu neaparat din perspectiva acelui justitiabil care se adreseaza Curtii, ci din perspectiva dreptului constitutional in general.

AGERPRES: Care este procentul de admisibilitate al acestor cereri ?

Augustin Zegrean: Da, s-a facut si o astfel de statistica. Peste 90 % din sesizari sunt respinse, deci procentul de admitere este undeva sub 10%, dar acesta nu este un procent mic, este un procent mare de admitere intrucat, ca efect al unei decizii de admitere a unei exceptii de neconstitutionalitate, legea se pune de-o parte, iar Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, este obligat sa puna de acord legea cu decizia Curtii si cu Constitutia. Admiterea exceptiilor nu trebuie sa fie regula, pentru ca o astfel de situatie poate avea consecinte dramatice. Sunt cazuri cand o exceptie este invocata la cativa ani dupa aparitia legii si, in urma controlului de constitutionalitate, legea sa fie declarata neconstitutionala. In tot acest timp, in temeiul acelei legi s-au nascut, modificat si consumat nenumarate raporturi juridice. Pentru tot acest interval a operat prezumtia de constitutionalitate a legii. Decizia prin care se constata neconstitutionalitatea legii are efect numai pentru viitor, intrucat interesul general este acela de a face sa triumfe Constitutia. Acesta este motivul care ne obliga sa judecam cu mare responsabilitate o astfel de sesizare.

AGERPRES: Credeti ca pentru diminuarea acestor situatii ar trebui cumva intarit rolul altor institutii care avizeaza actele normative?

Augustin Zegrean: Sigur, drumul parcurs de o idee pana a ajunge lege este foarte lung si foarte complicat. Sunt foarte multi care verifica. Eu am fost si parlamentar si am avut si initiative legislative. De la ideea pe care o are cel care are initiativa si pana cand acesta idee ajunge lege, drumul este lung si foarte multe persoane verifica si certifica acesta idee sau punerea ei in text de lege. Cea mai importanta institutie implicata este Parlamentul, pentru ca initiativa este supusa dezbaterii parlamentare. Dar, inainte de aceasta, proiectul de lege este verificat de Consiliul Legislativ, este pus in dezbatere publica obligatoriu timp de 30 de zile sau mai mult chiar. Deci, sunt foarte multi specialisti care lucreaza la un act pana cand acesta devine lege. De aceea este greu sa spui ca este "legea Popescu" sau "Ionescu" - cum mai incearca unii sa si le insuseasca, sa si le atribuie. Sigur si CCR are rolul acesta de a verifica legile inainte de promulgarea lor, dar noi nu putem sa verificam din oficiu. Sunt tari in care legile organice cel putin, de exemplu in Franta, sunt verificate obligatoriu de Curtea Constitutionala inainte de promulgare. La noi nu este reglementata aceasta atributie a Curtii. Prin urmare, numai la sesizarea celor abilitati, Curtea se pronunta inainte de promulgarea legii, si in cazul in care considera ca legea in ansamblul ei sau un articol sau mai multe articole din lege sunt neconstitutionale, trimite legea inapoi la Parlament in vederea punerii sale in acord cu decizia Curtii si cu Constitutia. De cele mai multe ori, Parlamentul face acest lucru, dar sunt si situatii cand legiuitorul abandoneaza legea si atunci lucrurile stau un pic mai rau pentru ca domeniul respectiv ramane nereglementat.

AGERPRES: Am observat ca, in ultimii doi ani, pe acest control anterior promulgarii sau chiar si posterior in cazul unor ordonante au fost multe acte normative declarate neconstitutionale de CCR. Chiar au fost cazuri in care ati judecat un text care anterior fusese declarat neconstitutional si practic copiat textul si chiar ati taxat in motivarile dumneavoastra acest lucru. De ce se intampla astfel de situatii? Unde greseste Executivul sau Legislativul? Ati si dat un comunicat acum doi, trei ani in care avertizati Parlamentul.

Augustin Zegrean: Da, imi amintesc ca a fost un astfel de comunicat si a fost primit cu mare adversitate de conducerea parlamentului din acea vreme. S-a atras atentia Curtii sa stea la locul ei si sa nu ceara Parlamentului ce sa faca. Este rau cand institutiile statului nu colaboreaza intr-un mod loial. Curtea a facut atunci cu toata buna credinta acea sesizare pentru ca asa cum ati sesizat si cum spuneam mai devreme sunt situatii in care Parlamentul fie ca uita, fie ca nu are timp, fie ca nimeni de acolo nu se ocupa de aceasta problema si, prin urmare, nu se mai face aceasta punere de acord a legii cu decizia Curtii si cu Constitutia. Au fost si situatii cand, ca urmare a deciziei Curtii, Parlamentul a facut modificari pe proiectul de lege initial dar s-au preluat si texte declarate neconstitutionale. De ce se intampla asa, asta nu pot eu sa va spun. Ar trebui sa-i intrebati pe ei si poate ati face bine sa-i intrebati pentru ca in aceasta maniera le-ati atrage atentia asupra acestor aspecte.


AGERPRES: Vi se par numeroase competentele Curtii? Mai ales ca la ultima revizuire a Constitutiei acestea au fost sporite oarecum, respectiv v-au pus sa judecati conflictele politice.

Augustin Zegrean: Eu am fost si in comisia care a redactat prima Constitutie in anul 1991 si de atunci au aparut situatii noi care s-au impus a fi reglementate. Nu intamplator si acum s-a modificat legea noastra si s-a introdus aceasta atributie in plus de a verifica hotararile Parlamentului. Cei care au facut-o au simtit nevoia unui control al acestor hotarari. Deci aici viata vine si-ti dicteaza pana la urma, nu o faci pentru ca vrei sa o faci. Nu stabilesti atributii Curtii sau unei alte institutii pana cand nu sunt situatii care necesita o rezolvare. Deci si aceasta atributie privind solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala a fost introdusa in 2003 in Constitutie tocmai pentru ca au aparut situatii in care institutiile fundamentale ale statului au ajuns in conflict si cineva trebuia sa rezolve acest conflict. S-a apreciat ca singura autoritate care poate sa faca asta este Curtea Constitutionala si cred ca este corecta aceasta abordare. De aceea va spun ca si cea cu verificarea legilor inainte de promulgare mi s-ar parea corecta, ar fi utila. Nu inseamna ca, prin efectuarea controlului a priori al legii, am indeparta toate problemele de neconstitutionalitate. Noi verificam legile exclusiv la sesizare astfel ca, dupa realizarea controlului se mai intampla sa apara aspecte care nu au fost retinute ca fiind neconstitutionale de Curte, dar care sunt sesizate de justitiabili in cadrul proceselor, pe calea exceptiei de neconstitutionalitate. In momentul solutionarii exceptiei, acceptam ca am gresit atunci cand am pronuntat o decizie de constitutionalitate. Si dupa ani de zile, un an, doi, trei, zece constatam ca este o problema de neconstitutionalitate in unele cazuri. Deci, dreptul este in permanenta miscare, dreptul nu sta. Este teoria dreptului viu. Dreptul niciodata nu va merge inaintea societatii, societatea merge inainte si are nevoie de solutii noi.

AGERPRES: Ca institutie care judecati aceste conflicte intre puterile statului credeti totusi ca poate ar trebui modificata Constitutia, pentru a reglementa mai clar raporturile dintre aceste puteri?

Augustin Zegrean: In opinia mea, sunt foarte clar delimitate in Constitutie raporturile dintre institutiile statului si cred ca noi am dat dovada de fiecare data de intelepciune in adoptarea acestor solutii in dosarele privind solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala. Daca altora nu li se par clar delimitate aceste atributii, sigur ca pot propune modificarea Constitutiei.

AGERPRES: In toata perioada si activitatea Curtii nu au lipsit acuzatiile politice si faptul ca se exercita presiuni asupra judecatorilor. De foarte multe ori au fost direct acuzati ca iau decizii politice. Cum raspundeti?

Augustin Zegrean: Inainte de a fi judecator la Curte si eu credeam lucrul acesta. Dar, dupa ce am dobandit aceasta calitate, am constatat ca nu exista niciun fel de presiune si asta pot sa o spun ferm. Sigur ca cei care ne critica nu ma vor crede nici acum. Nu am simtit niciodata niciun fel de presiune din partea nimanui. Nimeni nu vine sa ne spuna cum sa judecam. Nici nu e posibil cand ai 10.000 de dosare, poate sa stea cineva langa noi sa ne spuna de fiecare data solutia. Sigur ca nu la asta va referiti. Va referiti la situatii in care am fost criticati pentru solutia adoptata in unele dosare cu impact. Nu a fost o solutie politica niciodata. Nu am fost in situatia de a adopta solutii politice, chiar daca situatiile pe care le judecam aveau legatura cu politica, dar daca politicienii nu pot sa-si rezolve problemele si apeleaza la judecata Curtii Constittionale, sigur ca trebuie sa si respecte deciziile pe care aceasta le adopta. Dar pot sa fie linistiti, nu am simtit vreodata ca suntem presati sa dam o decizie. Sigur, uneori sunt nemultumiti unii, alteori sunt nemultumiti altii. Or, ce sa inteleg de aici? Ca odata fac presiuni unii, alta data fac presiuni altii? Daca stie cineva asta, sa vina sa dea cu piatra.

AGERPRES: Au fost cazuri, de exemplu, atunci cu legea pensiilor, cand v-au acuzat ca ati luat o solutie in avantajul dumneavoastra, adica a judecatorilor CCR, pentru ca nu ati permis eliminarea pensiei magistratilor.

Augustin Zegrean: Nu pensia neaparat, ci recalcularea pensiei magistratilor nu a fost acceptata de Curte. Noi am motivat atunci de ce am adoptat aceasta decizie si nu revin asupra motivarii. Esenta a fost ca dreptul la pensie al magistratilor face parte din statutul constitutional al magistratului.

AGERPRES: Credeti ca ar trebui schimbata modalitatea de numire a judecatorilor CCR, mai ales dupa atatea controverse?

Augustin Zegrean: Eu nu cred ca ar trebui schimbat sistemul. Sigur, se pot imagina diverse sisteme de numire a judecatorilor. Dar motivul pentru care s-ar dori aici la noi schimbarea sistemului de numire a judecatorilor este cel invocat in presa, si anume faptul ca judecatorii sunt numiti politic. Am sa dau de cate ori este nevoie exemplul din Germania, care are probabil cea mai prestigioasa Curte Constitutionala din lume, in sensul ca este foarte ascultata si foarte respectata. In aceasta Curte, judecatorii sunt numiti de Parlament, sunt numiti politic, pot face parte din partide politice chiar si in perioada cand sunt judecatori si de regula se respecta structura politica a Parlamentului. Deci, nu cred ca schimbarea sistemului de numire a judecatorilor ar schimba ceva din aceasta perspectiva. Sigur este bine ca judecatorii instantei constitutionale sa nu fi facut parte din partide politice, dar vor fi numiti de cine? Tot de Parlament, care este alcatuit din politicieni.

AGERPRES
foto (c) citynews.ro