De ce sa ma abonez?
Pentru a primi prompt in fiecare dimineata cele mai importante stiri din orasul meu.
Accidentele de pe sosele sunt deseori efectul odihnei insuficiente a soferilor. Alcoolul nu este principalul pericol la volan, multi soferi subestimand efectele letale ale privarii de somn si oboselii. 18-24 de ore fara somn echivaleaza cu depasirea limitei legale de alcool si produce la fel de multe tragedii pe sosele.
100.000 de accidente se inregistreaza anual in lume, 71.000 de persoane sunt ranite si 1.500 mor din cauza "atipitului" la volan, potrivit unor statistici prezentate de WebMD. De asemenea, o treime dintre respondentii unui studiu american au recunoscut ca li s-a intamplat sa adoarma in timp ce conduc.
Oboseala
Medicii definesc oboseala ca pe o stare complexa, caracterizata prin absenta vigilentei si scaderea performantelor mentale si fizice. Ea se manifesta prin scaderea memoriei, a capacitatii de comunicare si de decizie, reactii intarziate la stimuli, alterarea dispozitiei afective, iritabilitate, somnolenta si chiar mici episoade de somn (1 - 60 secunde). Oboseala la volan este de fapt o tulburare a activitatii cerebrale de procesare a informatiilor in sistemul om-vehicul-mediu.
Cand ne dam seama ca suntem obositi? Medicii si psihologii spun ca pericolul oboselii in timpul sofatului este perceput prea tarziu de catre conducatorii auto. Atunci cand o persoana isi da seama ca este putin obosita apare o reactie adaptativa de ignorare a acestei stari si de continuare a activitatii. Masuratorile au aratat ca oboseala neurofiziologica apare mai devreme de momentul in care soferul realizeaza ca este obosit. Cand simte aceasta stare, el are tendinta sa spuna «gata, trebuie sa ma mobilizez pentru a merge mai departe», dar de fapt nu-si da seama ca aceasta mobilizare poate fi iluzorie.
Deci soferul trebuie sa stie ca, atunci cand simte senzatia de oboseala, aceasta este un fenomen tardiv care nu poate fi depasit decat prin repaus. Mai sintetic spus, el trebuie sa inteleaga ca in creierul lui, anumite zone au inceput sa se odihneasca, sa doarma de ceva timp.
Daca atunci cand conduceti clipiti si cascati des, sunteti iritabili si obositi, visati cu ochii deschisi, trebuie sa trageti pe dreapta. Oboseala actioneaza precum alcoolul: limiteaza considerabil viteza de reactie si vizibilitatea si slabeste capacitatea de concentrare. Desi majoritatea "incidentelor" se produc in intervalul 4.00-6.00 dimineata, exista un moment de varf si in intervalul 2.00-4.00 dupa-amiaza sau chiar mai tarziu, cand navetistii se intorc de la serviciu.
Narcolepsia, descrisa in linii mari drept "oboseala cronica", face ca soferii sa adoarma oricand, oriunde fara a putea controla fenomenul.
Somnul
In mod paradoxal, nu batranii sunt cei care adorm cel mai repede la volan. Potrivit datelor statistice, mai mult de jumatate din accidentele asociate oboselii sunt provocate de tineri sub 25 de ani. Din "grupul de risc" fac parte indeosebi barbatii, persoanele suferinde de tulburari de somn (apnee si narcolepsie), cele care depasesc saptamanal 60 de ore de munca si cei care lucreaza in ture (acestia din urma au un risc de sase ori mai mare).
Bolnavii cu apnee de somn (sforaie si au pauze de respiratie in timpul somnului) sunt de 3 -7 ori mai predispusi la accidente rutiere.
Retineti faptul ca daca beti cafea sau orice alta bautura care contine cofeina ele isi vor face efectul abia intr-o jumatate de ora sau aproape deloc in cazul "consumatorilor inraiti". Mentinerea geamului deschis nu combate oboseala. Din contra, o camera aerisita e de regula un mediu propice pentru somn.
Volumul mai tare al muzicii nu rezolva, de asemenea, problema. Desi somnul vine foarte greu pe stomacul gol, flamanzirea, un alt mit legat de combaterea oboselii la volan, nu face decat sa epuizeze si sa stoarca organismul de energie. Medicii recomanda, in schimb, gustari bogate in proteine si carbohidrati complecsi (biscuiti integrali, branza) din doua in doua ore. Un partener care sa fie atent tot drumul la posibilele "semne" si cu care sa faceti schimb de locuri din doua in doua ore este o solutie mai eficienta.
Reprizele de somn de 15-20 de minute sunt cele mai eficiente, pentru ca mentin organismul in priza. Nu depasiti "norma" de 15-20 de minute pentru ca siesta prelungita va poate dezorienta.
In plus, somnul neodihnitor, trezirile frecvente, transpiratiile nocturne contamineaza viata sociala si profesionala a pacientilor. Multe pastile frecvent utilizate, precum cele folosite in tratarea racelilor comune si alergiilor si laxativele pot diminua vigilenta soferului. Daca li adauga si doze mici de alcool, somnolenta este amplificata. Cea mai buna metoda pentru a evita aceste reactii adverse este citirea prospectului.
Actiuni preventive
Pentru a nu ajunge sa va puneti viata in pericol adormind la volan, tineti cont de cateva sfaturi.
Anumite alimente contin melatonina, un hormon implicat in procesul somnului, si triptofan, un aminoacid care favorizeaza somnolenta. Ele sunt alimentele bogate in amidon (paste, orez, cartofi, paine). Si zaharurile rapide favorizeaza somnul (mierea, bomboanele, dulciurile). Cresterea nivelului de glucoza in sange incita organismul sa produca serotonina, un hormon cu proprietati sedative. Deci, adoptati o alimentatie mai digesta, bogata in vitamine, si evitati alcoolul. In schimb, puteti sa beti o cafea la sfarsitul mesei.
Ascultatul radioului sau a unei muzici lente oboseste creierul. Cu cat sunteti mai obosit, cu atat perceptiile dvs. scad si sunetele devin astfel si mai monotone, marind riscul sa adormiti. Sfatul medicului: alegeti o muzica ritmata sau o emisiune de radio care chiar va intereseaza.
Anumite medicamente favorizeaza somnul. Acesta este cazul psihotropelor si benzodiazepinelor, dar si al medicamentelor anti-durere. Vorbiti despre efectul pastilelor cu medicul sau farmacistul inainte de a pleca la drum sau cititi prospectul medicamentului pe care il folositi.
Viteza mareste numarul de informatii pe care trebuie sa le proceseze creierul, astfel incat creierul oboseste si isi micsoreaza eficienta. Numarul de semnale care soseste la creier este atat de mare si de rapid incat acesta nu mai reuseste sa distinga frecventele care le separa. Creierul le interpreteaza deci ca pe un semnal unic si liniar, care declanseaza procesul somnului. In consecinta, fiti vigilenti mai ales pe autostrada. Monotonia de aici favorizeaza somnolenta. Incetiniti si evitati sa fixati axul autostrazii. Daca picotiti si va simtiti pleoapele grele, faceti o pauza!
Evitati anumite intervale orare. Atentie la orele de risc: intre 2 si 5 dimineata si 13-16, organismul este fiziologic in pauza. Da, suntem programati genetic pentru siesta si somn. De aceea evitati sa conduceti la ora la care dormiti de obicei!
Condusul cu fereastra deschisa, cantatul, muzica mai tare... Aceste masuri par eficace, insa ele trezesc organismul doar pe moment. Odata trecuta alerta, oboseala si somnolenta isi reiau locul. Deci, opriti-va pentru relaxare la primele semne de somnolenta!
Dormiti inainte de a pleca in curse lungi! Riscul de somnolenta la volan depinde de calitatea somnului de dinainte. Daca aveti probleme de somn (insomnii), mare grija! Sunt sanse foarte mari sa adormiti la volan! Sapte nopti consecutive scurtate cu 2 ore echivaleaza cu o noapte alba. Iar daca atunci cand va treziti, va simtiti mai obosit decat inainte de culcare, adresati-va medicului; puteti suferi de o boala a somnului. In acest caz, nu este recomandat sa conduceti.
O temperatura mai mare de 23 ºC favorizeaza adormirea. Organismul isi reduce activitatea pentru a nu mai produce caldura, si adormi incetul cu incetul. Dati drumul la climatizare, deschideti un pic ferestrele daca e necesar. Adoptati o pozitie confortabila reglandu-va inclinatia scaunului, astfel incat sa nu va doara spatele sau umerii. O pozitie inconfortabila va poate obosi inutil. Ar fi bine sa va obisnuiesti a tine ambele maini pe volan. Acest lucru va echilibreaza automat pozitia si va obliga sa ramaneti vigilent.
Identificati primele semne de somnolenta sau oboseala! Simptomele adormirii sunt cunoscute: pleoape grele, nevoia frecventa de a schimba pozitia, cascat, dureri de ceafa, dureri de spate sau dificultate de concentrare. Scaderea vigilentei se manifesta si prin dificultati in mentinerea vitezei sau a traiectoriei constante, sau prin scaderea atentiei la semnele din trafic.
Pauzele ar trebui respectate. Cu cat traseul este mai lung, cu atat se acumuleaza mai multa oboseala. Nu ezitati sa mariti frecventa pauzelor. Daca simti ca adormi in timpul uneia dintre pauze, culcati-va cateva minute. Alte solutii: miscati-va, mergeti, intindeti-va ca sa treziti organismul. Stimularea muschilor relanseaza procesul de trezire.
citynews.ro
Pentru a primi prompt in fiecare dimineata cele mai importante stiri din orasul meu.