Sediul primariei hotel si cel al Casei de Cultura restaurant

O interventie captivanta in cadrul simpozionului cu tema „Dezvoltarea turistica a oraselor europene”, organizat sambata de Primaria municipiului Bistrita, a avut-o istoricul Gűnter Klein din Freiburg, care a vorbit din partea Asociatiei H.O.G. Bistritz-Nosen. Mai exact, a vorbit despre Sectia Bistrita a Asociatiei Carpatine Ardelene a Turistilor (Siebenbűrgischen KarpatenVerrein – S.K.V.), infiintata in secolul XIX.

Localnicii si-au dat seama de mult ca turismul montan reprezinta o forma de venit pentru ei, fie ca era vorba de a aproviziona calatorii, fie de a deveni calauze, la cerere. Organizatia turistica infiintata in zona noastra si-a concentrat interesul asupra Muntilor Rodnei si ai Bargaului si a construit, de-a lungul timpului, mai multe cabane, ba chiar si un observator, inainte de anul 1900.

In anul 1897, zona Aniesului avea infrastructura balneara. Cam tot pe atunci, pe o carte postala de la „Sangiorgiu Nasaudului”, semnatarul comunica faptul ca se afla la Izvoarele Tamaduirii nr. 1 si 2. Un ghid de calatorie din anul 1802 face cateva mentiuni despre Biserica din Herina (desenata asa cum arata atunci) si turnul Bisericii Evanghelice, unde turistilor li se propunea calduros sa viziteze colectia de covoare persane si turcesti, dar si mobilierul.

Ghidul german Baedeker (o publicatie care inca din jurul anului 1800 stabilise un standard foarte ridicat in domeniu) dedica Bistritei un spatiu, e drept, destul de mic, in care se recomanda calatorilor o halta la Viisoara pentru a gusta din foarte apreciatul vin Steininger.

Fara a se departa mult de acea pozitie a culoarului cronologic, acesta a mai spus ca Bistrita avea „taxi cu cai” (omnibuz) si patru hoteluri. Este vorba despre Hotel „Fritsch” (fostul cinema „Tineretului”), Hotel „Central” (locatia actualei primarii), Hotel „Hoffman” (acum sediul Parchetului BN) si Hotel „Covacs” situat pe strada Nicolae Titulescu.

Cel mai select restaurant al orasului era la Bistritzer Gewerbeverein (actualul Centru Cultural Municipal „George Cosbuc”), restaurant mentionat si in celebrul roman „Ion” al lui Liviu Rebreanu. Bistrita apare si in alte publicatii cu rol de ghid, una dintre acestea avand semnatari de seama precum Nicolae Iorga, Grigore Antipa si Alexandru Tzigara-Samurcas.

S-a povestit despre Mocanita ce urca spre Colibita si se intorcea la vale cu ajutorul franarilor. Colibita, loc in care existau de pe atunci mai multe pensiuni, cam 20 de cabane ale sasilor si chiar cabana S.K.V. In anul 1944, sasii au fost evacuati de la Colibita, iar mai tarziu, cu ocazia construirii barajului, totul a fost scufundat sub ape.

citynews.ro
foto: arhiva