Cum sa iti alegi tamplaria potrivita pentru fereastra ta?

Vrei sa iti faci tamplaria pentru ferestrele casei tale si nu sti ce sa alegi. Forstyll iti recomanda sa te interesezi, sa urmezi mai multi pasi inainte de a lua o decizie in privinta tamplariei care iti va “inchide” casa multi ani de acum inainte. Atentie, deci, la:

1. Alegerea unei rame din lemn stratificat corespunzatoare

De-a lungul timpului, fereastra din lemn stratificat a evoluat foarte mult, de la primele modele de rame, aparute in anii '70, de 54 mm, 60 mm, pana la 63, 68 si chiar 70 mm. Binenteles ca se recomanda alegerea unei rame cat mai groase, cat mai solide, care asigura astfel o mai mare rezistenta in timp, precum si posibilitatea de a se monta un geam termoizolator cat mai gros.

Cel mai important avantaj al unei ferestre este bariera termica totala, ceea ce inseamna ca, indiferent de temperatura din exterior, ramele de lemn stratificat nu condenseaza, ci pastreaza temperatura din interiorul camerei. Bariera termica totala apare la profilele de minim 68 mm.

Poate cel mai important aspect in alegerea ramei este echiparea cu canale de ventilatie si de scurgere a infiltratiilor de apa in exterior. Lipsa acestor mici detalii in constructia ramelor poate avea consecinte foarte grave, de la deformarea lor in timp, pana la deteriorarea geamului.

2. Dezavantajele profilelor monobloc

Din ce in ce mai intalnite in ultima perioada, ramele monobloc au foarte multe dezavantaje. In principal este vorba despre geam termoizolator fixat pe lemn simplu, nestratificat. Sunt foarte usor de recunoscut: ramele sunt in general nefinisate, netratate si cu o grosime redusa (40- 50 mm), iar geamul este de asemenea foarte subtire (de 12, 14 sau 16 mm), fapt care afecteaza performanta acestuia din punct de vedere al izolatiei termice, fonice, acvatice. Un mare risc in acest caz este lasarea sub propria greutate a cercevelelor, din cauza greutatii foarte mari a unui geam termopan.

De obicei aceste tipuri de rame sunt in 2 falturi, cu rezistenta mica la infiltratiile de apa, care ajung in interior aproape la orice ploaie. De altfel, daca apa ajunge pe fereastra, cu siguranta va intra si inautru cat de curand.

Cel mai mare dezavantaj al profilelor monobloc este insasi materialul. Acesta, nefiind stratificat, chiar daca este bine uscat, este expus la deformari mari in timp. In conditii de uscare naturala, in cazul rasinoaselor de exemplu, viteza de uscare este de aproximativ 10 mm pe an, orientare de la exterior spre interior. Un alt exemplu: in cazul cherestelei clasice de 2.5 cm, pentru scaderea umiditatii la 15% este nevoie de aproape un an si jumatate. In concluzie, daca rama de fereastra are 50 mm grosime, trebuie sa va asigurati ca a fost depozitata in vederea uscarii cel putin doi ani si jumatate.

Profilele monobloc au in general umiditate foarte mare, de peste 25%, ceea ce impiedica executarea unui finisaj profesional, performant, cu rezistenta mare in timp. Acest tip de finisaj nu este posibil pe lemn cu umiditate mai mare de 10- 12%. In plus, lacurile alchidice conventionale din comert vor avea o rezistenta foarte mica, fiind necesara refinisarea ferestrelor dupa fiecare anotimp ploios. Tratarea ferestrelor cu ulei, de oricare fel, nu este o solutie, acesta fiind spalat de ploi si evaporat de soare in cateva luni.
                                               
3. Importanta stratificarii profilului de lemn

Pentru a putea intelege importanta stratificarii trebuie mentionate cateva din avantajele sale. Cel mai important dintre ele este faptul ca un profil stratificat corespunzator nu se deformeaza in timp. Cele trei lamele de taiere radiala sau semiradiala isi anuleaza reciproc tensiunile interioare, liniaritatea profilului mentinandu-se zeci de ani. Foarte important de retinut este ca stratificarea profilului in sine este dovada incontestabila a faptului ca lemnul este foarte bine uscat. Adezivii din grupele de solicitari D3 si D4 nu se folosesc pe lamele cu umiditate mai mare de 15%, pentru ca, peste aceasta valoare, exista riscul de delaminare.

Profilul cu cele mai mici sanse de deformare in timp este cel de rasinos imbinat in dinti. Avantajele acestui tip de profil sunt multe, de la eliminarea nodurilor si defectelor, pana la stabilitatea extraordinara in timp. Lipsa nodurilor, alaturi de procedeul de stratificare are ca directa consecinta detensionarea totala a profilului. Datorita acestor avantaje, la nivel european, profilul de lemn este lucrat in proportie de 80%.

Un alt aspect foarte important este ca lamelele care compun un profil stratificat trebuie sa aiba grosimi apropiate. Numai in acest fel tensiunile din fibre se anuleaza reciproc, spre deosebire de profilele de lemn fatuite sau furniruite, ale caror straturi sunt de grosimi diferite. Desi sunt formate tot din trei straturi, cel din mijloc este foarte gros, monobloc (chiar cu nod), iar cele doua de exterior sunt foarte subtiri, de aproximativ 6- 8 mm fiecare, care, se subintelege, nu au cum sa neutralizeze fortele de deformare ale unui strat mult mai gros. Astfel, e clar ca aceasta reprezinta mai degraba o placare de ordin estetic si nu o stratificare “ca la carte”, menita sa pastreze liniaritatea ramei in timp.

4. Alegerea esentei potrivite

Dupa cum am mentionat si mai sus, materialele lemnoase cu cele mai mici tensiuni in fibra sunt rasinoasele. Dintre acestea, indicate pentru folosirea in confectionarea tamplariei de exterior sunt: molidul, pinul nordic, laricele si laricele siberian. Aceste tipuri de esente mai prezinta si alte avantaje: greutatea redusa, rezistenta mare la apa (datorita rasinei din compozitie), aspect frumos, curat si luminos, datorita posibilitatilor nelimitate de finisare.

Pentru a-si convinge clientii, specilistii Forstyll dau exemplul producatorului italian de finisaje Renner, care poate duce rasinoasele, in urma unui proces complex de finisare, in clasa unu de rezistenta in timp. Italienii nu recomanda pentru executia tamplariei de exterior folosirea esentelor taninoase, cum ar fi stejarul sau fagul, din cauza tensiunilor foarte mari in fibre, greutatii foarte mari a ramelor si rezistentei mici la apa (sunt esente cu fibra uscata, fara rasina in compozitie, cu capacitate de absorbtie a umiditatii foarte mare in timp).

Daca totusi clientul isi doreste o esenta mai dura pentru executia tamplariei de exterior, specialistii Forstyll recomanda lemnul exotic, cum ar fi: meranti, merbaux, eucalipt sau wenge. Aspectul lor deosebit, rezistenta foarte mare la apa si umiditate, dispunerea liniara a fibrelor fac insa ca tamplariile executate din asemenea materiale sa se pozitioneze in clasa de lux, cu preturi (si calitate) pe masura.

La Forstyll ferestrele sunt realizate din trei straturi de lemn cu selectie radiala a fibrelor, lemnul este protejat impotriva umiditatii si a razelor ultraviolete cu ajutorul impregnatiilor anti-carii si anti-mucegai continute in lacurile, baiturile si grundurile ecologice. Pachetul termopan de 24 mm grosime utilizeaza cu exclusivitate sistemul low-e + argon, care are calitati termoizolante superioare. De asemenea, suprafetele expuse razelor solare si umiditatii sunt acoperite cu "lacrimare de aluminiu", dotate cu orificii, cu rolul de a evacua apa ce ajunge pe partile expuse.

Mai multe detalii despre gama de produse Forstyll puteti gasi pe site-ul firmei, http://forstyll.ro/, sau direct la sediul de pe str. Oasului 162 A, Cluj-Napoca.

NOTA: Acest articol este un advertorial