Halloween, noaptea spiritelor hoinare

Desi a castigat un statut comercial in ultimii ani, Halloween-ul are o calitate unica: incurajeaza fantezia. Este acea noapte unica din an cand totul este rasturnat. Mortii invie, incantarea se transforma in teama si ordinarul devine extraordinar. Este noaptea cand copiii se razvratesc si cand adultii devin din nou copii.  

Astazi asociem Halloween-ul cu vrajitoare, pisici negre, fantome, dovleci, costume, masti si celebrul colindat din usa in usa, dar mai ales cu America. Toate aceste caracteristici ale sarbatorii de Halloween au fost insa consacrate in Europa cu mult inainte de colonizarea Americii, care a inceput in 1492.

De exemplu, vrajitoarea si pisica neagra sunt elemente simbolice existente inca din vremea cand druizii practicau magia in timpul festivalului celtic Samhain. Simbolul in sine al Halloween-ului – dovleacul portocaliu si ranjetul lui sinistru a fost tot un cadou, de data aceasta al irlandezilor, pentru americani. Locuitorii din satele irlandeze isi luminau calea in zilele lungi de toamna cu ajutorul unui felinar facut din nap sau sfecla. In unele comunitati, aceste felinare, numite “jack’o-lanterns” – erau de fapt orice lumina misterioasa care aparea de nicaieri si disparea fara urma.

Irlandezii le asociau cu sufletele ratacite ale mortilor care nu-si gaseau linistea. In legendele irlandeze, Jack este un spirit condamnat de Diavol sa cutreiere lumea avand la el doar un felinar si o bucata de carbune din Iad care sa il ghideze. Cand imigrantii irlandezi au ajuns in America, alungati de foametea din 1820, respectiv 1846, au fost atat de incantati de uriasul potential pe care il oferea dovleacul, incat l-au asimilat in traditia sarbatorii.

In spiritul celtilor

Istoria Halloween-ului incepe, insa, in timpurile stravechi pe taramurile locuite de popoarele celtice, astazi reprezentate de nordul Frantei, Irlanda, Anglia, Scotia, Tara Galilor si Bretania. Cu secole inainte de nasterea lui Hristos, aceste popoare sarbatoreau doua evenimente sezoniere majore: venirea iernii, cand turmele de animale coborau de pe dealuri in adaposturi si venirea verii, cand aceleasi turme erau urcate din nou la pascut. In climatul Europei de nord, iarna se instala devreme, in noiembrie, si dura sase luni.

Prima zi de iarna era considerata prima zi a noului an si era sarbatorita ca atare. Ziua de 1 noiembrie marca sfarsitul verii, recoltarea si venirea intunecatei ierni, o perioada a anului de cele mai multe ori asociata cu moartea. Celtii credeau ca in ajunul noului an granita dintre lumea celor vii si a celor morti devenea aproape invizibila. In noaptea de 31 octombrie ei sarbatoreau Samhain, cand se credea ca spiritele celor morti se intorceau printre cei vii. Prezenta spiritelor ii ajuta pe druizi – preotii vechilor celti – sa prezica mai usor viitorul.

Pentru un popor dependent in totalitate de lumea naturala, usor volatila, aceste profetii dadeau un plus de confort pe durata iernii. Pentru a sarbatori evenimentul, druizii construiau ruguri, unde ceilalti membri ai comunitatii se adunau pentru a arde cereale si pentru a sacrifica animale, sau chiar oameni, zeitatilor celtice. Pe durata ceremoniei, celtii purtau costume din piei si capete de animale si isi preziceau unul altuia viitorul. Cand sarbatoarea se incheia, membrii comunitatii re-aprindeau focurile din vetrele locuintelor cu surcele din focul aprins in aer liber, pentru a fi protejati in timpul iernii.

Un mariaj fericit

Nu cu mult timp inainte de nasterea lui Hristos, pamanturile celtilor au fost cucerite de legiunile romane, iar practicile druizilor din timpul festivalului Samahin s-au amestecat cu credinte ale mitologiei romane. Pentru romani, marul era un simbol al iubirii si al fertilitatii, iar zeitatea romana Pomorum sau Pomona, zeita livezilor si a recoltelor era sarbatorita in data de 1 noiembrie cu festinuri somptuoase si cu o abundenta de mere, nuci, struguri si alte fructe de sezon.

Festivalul dedicat acestei zeite era sarbatorit in prima zi a lunii noiembrie, dupa ce recolta era depozitata in siguranta pentru iarna. Pentru ca se petrecea in acelasi timp cu sarbatoarea celtica Samhain, cele doua festivaluri s-au contopit dand nastere unei forme antice a sarbatorii de Halloween. Era o noapte dedicata spiritelor celor morti, totusi o noapte pentru divinatie si vraji. Dar, in zorii primului secol dupa Hristos, avea sa intervina o noua traditie in mariajul celor deja existente – crestinatatea. 

Sarbatoare pentru sfinti

Crestinismul s-a raspandit in Imperiul Roman si in afara lui in primele patru secole dupa Hristos. Dar, in loc sa incerce sa tagaduiasca practicile pagane, liderii Bisericii au asimilat riturile pagane deja existente in noile rituri crestine. Si pentru ca folclorul pagan a sarbatorit dintotdeauna noaptea cand spiritele mortilor reveneau la viata, primii crestini au lasat aceste ritualuri sa persiste, pana au fost asimilate in Sarbatoarea Tuturor Sfintilor, atribuita Papei Bonifacio al IV-lea, care a dedicat Panteonul Roman Fecioarei Maria si tuturor martirilor in ziua de 13 mai a anului 610 d.H.

In secolul opt, Papa Gregoriu al treilea a ordonat ca aceasta sarbatoare sa aiba loc in prima zi a lunii noiembrie si sa ii preamareasca pe sfintii Bisericii Sf. Petru, iar succesorul sau, Gregoriu al patrulea a hotarat ca toti sfintii, fara exceptie, sa fie sarbatoriti in ziua de 1 noiembrie. Seara dinaintea acestei sarbatori era numita Ajunul zilei tuturor sfintilor si, mai tarziu, Halloween. Termenul „Halloween” a fost atestat prima data in secolul al XVI-lea si reprezinta o varianta scotiana a denumirii „All-Hallows-Even”, adica noaptea dinaintea „All Hallows”.

In aceasta zi deosebita din an, bisericile din Europa si din Insulele Britanice prezentau multimilor moastele sfintilor protectori, iar parohiile sarace, care nu dispuneau de moaste, se costumau in sfinti, ingeri sau diavoli, incurajandu-i si pe ceilalti membri ai comunitatii sa faca la fel. 

De ce costume?

Traditia de a purta costume in noaptea de Halloween are radacini celtice. In ziua de Halloween, cand se credea ca spiritele se trezeau la viata, oamenii gandeau ca daca isi parasesc locuintele, afara ii asteptau fantomele celor morti. Pentru a nu fi recunoscuti de aceste fantome, oamenii purtau masti cand ieseau din casa dupa lasarea intunericului, astfel incat spiritele sa ii confunde cu alte spirite. Tot de Halloween, pentru a pastra spiritele departe de casele lor si pentru a le imbuna, oamenii pregateau cupe cu mancare pe care le asezau in fata caselor, evitand astfel intalnirile nedorite.

Costumele traditionale de Halloween infatisau la inceput in America personaje supranaturale, precum monstri, fantome, schelete, vrajitoare sau diavoli. De-a lungul timpului, varietatea de costume s-a extins la personaje cunoscute de fictiune, celebritati, sau arhetipuri generice precum luptatori ninja sau printese. Costumele au devenit populare in cadrul petrecerilor de Halloween din Statele Unite ale Americii la inceputul secolului al XX-lea, atat pentru adulti, cat si pentru copii. 

Americanii si Halloween

Desi Halloween-ul nu a primit un statut legal oficial ca sarbatoare nationala in SUA, precum Ziua Recunostintei sarbatorita anual in a patra joi din noiembrie, este totusi o data asteptata cu entuziasm de cei mai multi dintre americani. Sarbatorirea Halloween-ului era limitata la Noua Anglie – unde se afla azi statele Maine, New Hampshire , Vermont , Massachusetts , Rhode Island si Connecticut  – din cauza credintei protestante rigide raspandita in acea regiune, printre primele colonizate de englezi.

Halloween-ul era sarbatorit, in schimb, in Maryland si in coloniile din sudul SUA. Pe masura ce credintele si obiceiurile diferitelor grupuri etnice europene s-au impletit cu cele ale amerindienilor, a inceput sa se contureze o versiune americana a sarbatorii Halloween. Pana la mijlocul secolului al XIX-lea, festivitatile anuale la inceputul sezonului rece erau comune, insa Halloween nu era inca sarbatorit in toata America.

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, America a fost asaltata de noi imigranti, in mare parte irlandezi, care au contribuit la popularizarea Halloween-ului pe plan national. Preluand traditiile irlandeze si cele engleze, americanii au inceput sa se imbrace in costume si sa mearga din casa in casa, cerand mancare sau bani, un obicei care s-a transformat, in timp, in traditia “trick-or-treat”, in romaneste, “ne dati, ori nu ne dati”, o joaca a copiilor care fac farse la casele unde nu primesc dulciuri in urma colindatului.

De-a lungul timpului, Halloween a devenit un eveniment secular, sarbatorit de intreaga comunitate. In anumite tari, pe masura ce zilele scad si noptile sunt tot mai lungi, oamenii obisnuiesc sa se adune in grupuri, sa se costumeze si sa se delecteze cu diferite bunatati, atat in seara zilei de 31 octombrie, dar si fara a sarbatori un anumit eveniment.  

Angry Birds, “imbracate” de Halloween

Rovio, compania finlandeza dezvoltatoare a cunoscutului joc Angry Birds a lansat anul trecut o editie speciala a popularului joc, cu doar cateva zile inainte de Halloween, pe care a numit-o “Angry Birds Halloween: A Ghastly Special Edition of Terrifying Fun”. Aceasta versiune a putut fi achizitionata separat de jocul clasic, fiind disponibila in magazinul App Store al companiei Apple la pretul de 0,99 de dolari, exclusiv pentru dispozitivele iPhone, iPad si iPod touch. Fiecare aspect al jocului a fost recreat in spiritul sarbatorii de Halloween, inclusiv muzica, temele grafice si actiunea jocului. Tot pentru fanii jocului, de pe site-ul oficial, pot fi achizitionate anul acesta tricouri cu tematica speciala, in ton cu sarbatoarea care va avea loc in ultima zi a lunii. De asemenea, pentru amatorii de petreceri de Halloween, mai tineri sau mai putin tineri, sunt puse la dispozitie costume care le infatiseaza pe simpaticele pasari si pe rivalii lor de temut, fiorosii porci verzi.     

Pomenirea mortilor 

“Ziua mortilor” sau “Luminatia” este, in fiecare toamna, un prilej pentru ortodocsi, greco-catolici, romano-catolici si reformati sa isi aminteasca de rudele lor decedate, sa se roage pentru ele, sa le curete mormintele si sa faca pomeni, totul culminand cu aprinderea lumanarilor la mormintele celor trecuti in lumea cealalta. Atat Halloween, cat si Luminatia, serbate si in Romania in prima zi a lunii noiembrie, sunt de fapt doua fete ale aceleiasi sarbatori. Cu radacini precrestine, Ziua Tuturor Sfintilor din calendarul catolic marcheaza finalul anului agricol, un prilej de a-i serba pe toti cei ale caror nume nu se regasesc in lista sfintilor din calendar.

Potrivit credintei catolice, in aceasta zi sufletele mortilor care nu au fost nici sfinti si nici damnati ajung in Purgatoriu, unde se curata de pacate pentru a fi primite in Rai. In 31 octombrie oamenii merg la cimitir, unde curata mormintele celor dragi, urmand ca, in zilele de 1 si 2 noiembrie, sa duca flori de sezon – de obicei crizanteme – si sa se roage pentru sufletele celor adormiti. Seara, credinciosii aprind lumanari, indicand sufletelor celor decedati drumul catre cei dragi.

Cristina Beligar