Actorul Voicu Jorj, haituit de Securitate si dupa Revolutie

Actorul clujean Voicu Jorj a avut parte in ultimii sai ani de viata de un tratament nemilos din partea fostei Securitati. Urmarit de cateva zeci de informatori, Jorj si-a dat seama spre sfarsitul vietii ca a fost turnat pana si de unii prieteni din anturajul sau. Mesagerul de Cluj reconstituie viata marelui actor, asa cum reiese din cele doua dosare deschise de Securitate.

Urmarit ani la rand, actorul Voicu Jorj nu si-a ascuns nici in cele mai critice momente ale vietii sale parerea sa despre fostul regim comunist si despre cum acesta ar fi in stare sa-l scoata si pe Burebista “propovaduitor al ideilor partidului”. Dosarele sale de la Centrul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) scot la iveala o serie de detalii interesante.

“Comportamentul lui era ca si cum ar fi pe scena in permanenta. Ca si cum avea un rol in viata de zi cu zi. Tot timpul se tinea dintr-o gluma in alta”. Asa il descrie fostul subprefect de Cluj, Mircea Jorj, singurul urmas al actorului Voicu Jorj, pe actorul clujean care a adus zambetele pe buzele a milioanelor de romani.

Dupa aproape 20 de ani de la moartea unchiului sau, Mircea Jorj a reusit sa scoata doua dosare de urmarire deschise de fosta Securitate intre anii ’78 si pana la sfarsitul vietii marelui actor. Ambele dosare scot la iveala o alta fata a vietii lui Jorj Voicu, mult mai intunecata si plina de piedici puse in calea actorului de regimul comunist.

Prieten cu marii artisti din capitala

Inca din tinerete Voicu Jorj realizeaza rapid ca ceea ce vrea sa faca in viata este teatrul. Caracterul sau satiric si talentul sau pentru arta teatrala este foarte rapid observat de marii actori de la Bucuresti. De altfel, imediat dupa terminarea Institutului de Arta Teatrala si Cinematografie (IATC) Bucuresti in 1961, marele actor si regizor de teatru Ion Fintesteanu i-a dat rolul lui Nae Catavencu in “O scrisoare pierduta” de I.L. Caragiale. Reprezenta doar prima din lungul sir de aparitii teatrale si cinematografice din cariera de 40 de ani a actorului clujean, ani in care a devenit prieten cu regizorul Ion Popescu Gopo, scriitoarea Nina Cassian, cu compozitorul Cornel Fugaru, dar si coleg de scena cu Toma Caragiu, Iurie Darie, Puiu Calinescu, Florin Piersci si multi alti actori. Numai ca satira sa nu de putine ori era centrata si spre politica vremii cazand rapid in dizgratia regimului comunist.

Dosarul nr. 2211 -  JAK, Militia Bucuresti, 1978

“Sursa «Jana» a semnalat in ziua de 28 noiembrie 1978 ca Jorj Voicu impreuna cu George Banica si Celea Serban au comentat de pe pozitii negative, atitudinea politica a partidului si statului nostru in legatura cu Consfatuirea Consiliului Politic Consultativ din luna noiembrie 1978. In data de 27 noiembrie 1978 a aparut in relatii cu numitul Doru Moldovan, regizor secund la Studioul Cinematografic Buftea, cunoscut pentru pozitia ostila tarii noastre. In discutiile purtate cu acesta, pe data de 27, 28 si 29 XI 1978 din sursa sigura, rezulta ca o avut atitudine politica dusmanoasa si adus calomnii politicii statului nostru”, se arata intr-o prima nota informativa care a stat la baza deschiderii dosarului “Jak”, primul privindu-l pe Jorj Voicu.

Acest dosar a fost deschis in data de 1 decembrie 1978. In aceeasi nota sunt trecute si sapte sarcini care cuprind atat folosirea unor persoane de la locul de munca drept informatori, dar si instalarea de mijloace de interceptare la domiciliul actorului, verificarea relatiilor lui cu cetateni straini sau filajul acestuia.

Cu urechea pe Europa Libera

Cele mai multe rapoarte informative arata ca Voicu Jorj critica adesea si chiar in mod public sistemul comunist. “In diverse imprejurari face comentarii la adresa unor legi si hotarari de partid […] colporteaza stiri emise pe radio «Europa Libera»”, se arata intr-o nota a sursei Jana. Aceeasi sursa spune ca locuinta lui Jorj Voicu era des vizitata de poeta Nina Cassian – “invitat de onoare” si actorii George Banica, Celea Serban, Visan Adrian si actrita Teodora Fugaru (sotia lui Cornel Fugaru). “Mai multi actori din anturajul lui Jorj Voicu, in urma vizitei sefului statului la Moscova, au facut comentarii tendentioase la adresa pozitiei adoptate cu aceast ocazie. In teatru Jorj Voicu trece drept unul dintre actorii care vorbesc mult, comenteaza orice apare in materie de politica”, spune aceasta sursa.

O alta sursa cu numele conspirativ “Delia” il descrie pe Voicu intr-o nota informativa drept “foarte vorbaret”, dar si un bun bucatar. Aceasta spune despre el ca este prieten cu o “harpista pe nume Titca Ileana de la Opera, cu care se viziteaza uneori”. De altfel, si sursa “Puiu” spune despre casa lui Jorj Voicu ca era un punct de intalnire pentru cunostintele acestuia care admirau talentul culinar al actorului.

Primul dosar, inchis de Securitate in iulie 1979

Ofiterii de securitate care au analizat dosarul lui Voicu au ajuns la concluzia la inceputul anului ’79 ca actorul ar putea pune in pericol securitatea statului.  Astfel, acestia au luat decizia de a-l determina pe actor sa renunte la atitudinea sa impotrivitoare regimului. Lucru care s-a si intamplat in 30 ianuarie 1979.

“In baza aprobarii Conducerii Unitatii, la data de 30.01.1979 s-a trecut la avertizarea susnumitului care a fost realizata de col. Matei Vasile si lt. Albu Sturza. La inceputul discutiilor, Jorj Voicu nu a vrut sa recunoasca faptul ca in anumite imprejurari, fata de anumite persoane, a facut afirmatii tendentioase la adresa regimului social-politic din tara noastra si politicii partidului si statului nostru. I s-a aratat ca rolul discutiei este de a se lamuri anumite aspecte legate de atitudinea avuta de sus-numitul cu diverse ocazii spre a-l ajuta ca pe viitor sa nu mai repete sau sa se lase antrenat de altii in astfel de discutii, iar in a doua parte a discutiilor, acesta a recunoscut ca uneori, manat de necazurile personale, a facut afirmatii de aceasta natura”, se arata in raportul privind “modul cum a decurs avertizarea numitului Jorj Voicu-Gheorghe, actor la teatrul Giulesti”.

Imediat dupa aceasta “avertizare”, in notele informatorilor se poate vedea ca Voicu a devenit mai reticient cu privire la discutiile pe care le poarta, iar vizitele preitenilor la domiciliul sau s-au redus. In 18 iulie 1979, dosarul JAK a fost inchis de Securitate.

Dosarul nr. 3638 -  JIPA, Militia Bucuresti, 1983

Imediat dupa inceperea anilor ’80, Jorj Voicu a inceput din ce in ce mai mult sa faca demersuri pentru a pleca din tara. De altfel, din cauza starii de trai din ce in ce mai grea, Voicu Jorj a inceput sa reafirme in public opiniile sale cu privire la conducerea tarii. Intr-o nota din 29. aprilie 1983, se propune redeschiderea unui dosar de urmarire informativa privindu-l pe Jorj Voicu, sub numele de cod “Jipa”.

“Detinem informatii de prima sesizare furnizate de sursele «Pantzi» si «Nic» din care rezulta ca numitul Jorj Voicu, actor la teatrul Giulesti, face comentarii ostile la adresa masurilor luate de statul nostru in domeniul economic precum si aprecieri nepotrivite referitoare la conducerea superioara de partid si de stat”, se arata in nota informativa. Si aici sunt definite o serie de sarcini care privesc “dirijarea surselor Pantzi si Nic” inspre emisiunile de televiziune in care aparea Voicu Jorj in acea perioada, refolosirea sursei “Jeana” si a sursei “Bogatu” de la teatrul Giulesti, instalarea de mijloace de interceptare a telefoanelor si a corespondentei.

“Dupa aparitia proiectului de lege cu privire la gospodarirea spatiului locuibil in capitala, Jorj Voicu a facut o serie de aprecieri negative la adresa celor care au elaborat acest proiect. Nemultumirile sale plecasera de la faptul ca are o locuinta proprietate personala constand dintr-un apartament de trei camere, iar in aceasta situatie, in conformitate cu noua lege, se vede in postura de infractor ce trebuie depistat de organele de politie”, spune intr-o nota informativa sursa Pantzi.

Un alt motiv care a stat la baza deschiderii celui de-al doilea dosar o reprezenta dorinta actorului de a pleca in strainatate. De exemplu, sursa cu numele conspirativ “Valentina” arata intr-o nota din 9 aprilie 1982 ca Jorj Voicu isi dorea deja sa plece in Statele Unite ale Americii.

“Discutand recent cu acesta mi-a relatat ca doreste sa faca o calatorie in SUA, in California. Aici are o matusa pe care am cunoscut-o in deplasarea facuta in SUA si care se ocupa cu curatenia unui bloc de patru etaje, ea castigand relativ mediu. Fiul ei, varul lui Jorj Voicu, se ocupa cu munca fizica. Matusa sa mi-a povestit ca a ajuns in SUA cu ocazia tratamentului fiicei sale, iar apoi l-a dus si pe fiul sau. Era foarte multumita de viata pe care o ducea nefiindui deloc dor de tara. L-am sfatuit sa se mai abtina de la anumite glume si afirmatii politice pentru ca risca sa aiba necazuri. Mi-a relatat razand ca in tara se stie ca este reactionar si ca asta stiu toti cei din Securitate”, spune sursa Valentina. Imediat dupa aceasta marturisire, Jorj Voicu a primit primul refuz din partea COM de a pleca in SUA.

Isi batea joc de Ceausescu impreuna cu Nicu Constantin

O alta nota informativa din dosarul JIPA, semnata de informatorul Nic in 29 octombrie 1982, arata ca Voicu Jorj devenea din ce in ce mai satiric la adresa regimului pe masura ce plecarea sa din tara era impiedecata. De exemplu, relateaza Nic, marele actor clujean a fost surprins chiar in timp ce adresa cuvinte injurioase la adresa lui Nicolae Ceausescu, in timp ce se pregatea alaturi de actorul Nicu Constantin pentru emisiunea de schite umoristice pentru emisiunea Album Duminical.

“Cand am intrat in sala de machiaj, Jorj Voicu si Nicu Constantin erau intr-o discutie care viza conducerea superioara de partid. […] In discutia lor foloseau cuvinte injurioase – jignitoare la adresa conducerii superioare de partid. Jorj Voicu a devenit nervos – vorbea de o boala a conducerii superioare de partid. Nu pot reda trivialitatea – insolenta – obraznicia si expresiile injurioase debitate de Jorj Voicu. La un moment dat a indraznit sa afirme ca in curand vor fi chiar unele rasturnari totale in conducere. Discutia dintre cei doi a degenerat in povestirea unor asa zise glume – cu caracter obscen – la adresa conducerii superioare de partid. Pe un ton foarte aprins. Jorj Voicu a spus: «Ce mult o sa ne mai conduca asta?» – Nicu Constantin facea mare haz de cele afirmate de Jorj Voicu”, reiese din nota semnata de Nic.

Voicu nu se sfia nici in compania lui actorului Radu Beligan sa isi bata joc de Nicolae Ceausescu. Informatorul “Bogatu” arata intr-o alta nota ca atunci cand a murit presedintele URSS Leonid Brejner, Voicu a facut o gluma spunand ca “trebuie sa-si puna doliul undeva…”. “In legatura cu dialogurile pe care le-a purtat cu Dinu Cernescu, cu glume rafinate porno, il facea pe Radu Beligan sa rada tot timpul in timpul repetitiilor”, spune informatorul Nic.

Piersic a incercat sa-l ajute sa plece in SUA

Pe masura ce regimul ceausist devenea tot mai greu de suportat, actorul clujean a facut eforturi tot mai mari pentru a pleca din tara. De fiecare data, insa, acesta a primit raspunsuri negative din partea COM. Convorbirile telefonice intinse pe cateva sute de pagini din acelasi dosar JIPA arata insa ca Voicu era foarte bun prieten si cu Florin Piersic. De altfel, Piersic s-a oferit chiar sa-l ajute pe Jorj Voicu sa plece din tara. Redam alaturi transcrierea unei convorbiri in care Voicu face referire la Piersic.

“In legatura cu plecarea sa zice ca a fost vineri in audienta la Dorobantu, care mi-a spus ca am la dosar un negativ de la securistii care raspund de teatrul nostru. Cica ei nu si-au dat viza. Dorobantu i-a promis sa telefoneze sau sa se vada cu mine la o noua (indiscifrabil) si sa-i convinga pe aia, nu stiu cat o sa reuseasca, ca sa-si schimbe ideea. Si daca nu si nu, am vorbit acum cu Florin, ca impreuna  cu el am venit si Florin s-a oferit sa ma ia cu el in audienta la Homostean, la ministrul Securitatii si… […] ca eu in 10 zile… adica urmeaza zilele astea sa primesc raspunsul, ca am facut si memoriu si am cerut reexaminarea dosarului. Daca nu, atunci o sa ma duc cu Florin la ala si-l rog sa ma ajute sa le spuna la astia sa se potoleasca si sa… eventual sa retraga chestia aia si sa deie una”, spune Vorj Voicu intr-o convorbire telefonica inregistrata de Securitate.

Doar ca nici Florin Piersic nu putut sa-l ajute cu plecarea din tara, iar starea de sanatate a actorului de comedie s-a inrautatit drastic. De altfel, chiar si in fisele de securitate de dupa anul 1985 se arata ca Jorj Voicu a devenit din ce in ce mai inchis, mai reticient si mai bolnav. “Tovarasul Jorj Voicu are serioase probleme de sanatate. S-a ingrasat peste masura ceea ce ii influenteaza tensiunea. Ca atitudine generala, sursa  Jana nu l-a auzit sa mai comenteze probleme la ordinea zilei. Se pare ca boala ii anihileaza verva satirica”, se arata intr-unul din ultimele rapoarte informative din acest dosar. In 1988, Securitatea a inchis dosarul JIPA.

Jorj Voicu ar putea avea mai multe dosare

Mircea Jorj, nepotul actorului clujean spune ca unchiul sau ar putea avea mult mai multe dosare, insa acestea nu au fost facute publice pentru a nu-i deconspira pe fostii securisti. “Unchiul meu venea de cateva ori pe an la noi, la Cluj. Telefona frecvent si vorbea cu tatal meu. Jorj Voicu nu se sfia nici la telefon sa vorbeasca impotriva regimului si sa faca glume. Cand venea la Cluj facea de fiecare data cate o petrecere mare la care erau chemati multi actori si la care numai el facea mancarea”, spune Mircea Jorj.

Tocmai de aceea, lui Mircea Jorj i se pare ciudat faptul ca in dosarele pe care le-a primit de la CNSAS nu apare nicio referire despre tatal lui, Radu Jorj si nici despre el. “Eu am facut primele cereri pentru eliberarea dosarelor in 2007, atat pentru unchiul meu cat si pentru tatal meu. Dar mi s-a spus ca nu exista dosare. Anul trecut am primit dosarul lui Jorj Voicu, dar nu si pe cel al tatalui meu”, adauga Mircea Jorj.

Dincolo de acest fapt, nepotul marelui actor de comedie crede ca Jorj Voicu a fost urmarit si dupa Revolutie. “In 1991 Jorj Voicu a murit de stop cardiac, la 53 de ani. Dupa ce l-am luat si l-am adus la Cluj pentru a-l ingropa, in noaptea urmatoare cineva i-a intrat in casa. Mi-a povestit vecinul care locuia sub apartamentul lui ca a auzit noaptea pasi in casa. A doua zi nu am mai gasit mai multe statuete infatisandu-l pe Napoleon si presupun ca tot atunci au scos si mijloacele de interceptare”, povesteste Mircea Jorj.

O singura sursa a fost deconspirata

Din cele cateva zeci de surse informative folosite de Securitate pentru a culege informatii legate de Jorj Voicu, doar una singura a fost deconspirata. Este vorba despre sursa Jana/Jeana care potrivit deciziei nr. P 5967/07/ 6 – 11 – 2009 s-ar numi Angela Ioan, nascuta la 3 februarie 1934, fiica lui Tudor si Lucia. “In privinta celorlalti informatori a caror deconspirare ati solicitat-o, va comunicam faptul ca investigatiile noastre vor continua si va vom anunta pe masura ce avem rezultate”, se arata in decizia CNSAS semnata de conferentiarul universitar Ladislau-Antoniu Csendes.

Cornel Fugaru despre Voicu Jorj

Compozitorul Cornel Fugaru isi aminteste cu placere de Voicu Jorj. “Era un om foarte talentat, un bucatar de exceptie. Noi aveam insa tangente intamplatoare, cel mai mult prin Ion Popescu Gopo. Era un actor foarte bun si il ajuta mult fizionomia si felul sau de a juca”, isi aminteste compozitorul. Acesta spune ca nu stie nimic despre dosarele lui Voicu de urmarire. “Astea sunt detalii deja, eu nu stiam. Oricum au trecut foarte multi ani”, spune Fugaru.

Laudat de Iurie Darie

Iurie Darie, fost coleg de platou cu Jorj Voicu, spune ca nu stia ca actorul de comedie era urmarit de Securitate. “Avea mult haz. Am jucat cu el in Faust XX. Din pacate nu am reusit sa il cunosc foarte bine pentru ca eu imediat dupa filmari plecam. Tin minte foarte bine ca avea mult haz in filme”, spune Darie.

Tudor Ravoiu