Andrei Puiu – medic, artist şi pelerin

Andrei Puiu este un tânăr cu talent. Este pasionat de muzică şi, totodată, este medic rezident în radiologie-imagistică şi nu se teme să plece la drum de unul singur în lume pentru a-şi limpezi gândurile.

El şi-a descoperit pasiunea pentru muzică în Şcoala Generală, pe când se afla în clasa a VII-a sau a VIII-a. Făcând parte din Organizaţia Naţională “Cercetaşii României” mergea foarte des în excursii montane împreună cu o gaşcă deja bine formată. Încet, încet, fiind atras de cântecele pe care colegii săi le cântau la chitară, şi-a dorit să le urmeze exemplul şi astăzi îl putem asculta în diverse pub-uri din Cluj şi din ţară.

Drag de chitară

De doi ani a avut nevoie Andrei pentru a descifra tainele chitării clasice, după ce sora lui mai mică, Anamaria, i-a cedat chitara proprie. Având mai mulţi prieteni care mergeau la ore de chitară în liceu, Andrei a urmat cursurile Şcolii Populare de Arte din Alba Iulia timp de doi ani şi întrucât nu deţinea o bază muzicală, procesul l-a ajutat din plin. Liceul l-a urmat la Colegiul Naţional “Horea, Cloşca şi Crişan” din Alba Iulia, la  secţia chimie-biologie, intensiv franceză.

“La noi educaţia muzicală din şcoală e mai mult ca o perdea. Hai să facem ceva să umplem golul. Dincolo în schimb se lucrează foarte serios, fiecare face câte un instrument şi asta îi ajută la alt nivel muzical”, povesteşte Andrei. După ce a parcurs doi ani de chitară clasică, a apărut ocazia să cânte într-o trupă la Palatul Copiilor pe postul de basist, timp de un an. Realizând că îşi doreşte un gen care să fie orienat mai mult înspre rock.

Deşi se pregătea deja de un an pentru admiterea la Medicină, timp de câteva luni a luat ore de la Iosif Fiţ, un reputat profesor de muzică din Alba Iulia, pentru a-şi încerca norocul şi la Conservator. „De la Iosif Fiţ am învăţat foarte multe într-un timp foarte scurt şi cum era o persoană foarte ocupată mă primea vinerea dimineaţa de la şase. Era horror”, îşi aminteşte Andrei. Deşi s-a răzgândit pe parcurs, tânărul nu regretă sacrificiul pe care l-a făcut în serviciul pasiunii sale.

Propriul mini-studio

La Facultate, în anul I şi-a făcut repede prieteni, a cunoscut diverşi oameni la concerte, a văzut că scena muzicală este la un alt nivel în Cluj şi a remarcat repede că existau multe trupe mici care se ajutau între ele. A cunoscut mai mulţi tineri şi deja din anul doi de Facultate a avut primele concerte. A cântat la un Festival la Casa de Cultură a Studenţilor, eveniment la care a participat şi trupa Grimus, atunci foarte puţin cunoscută, dar şi în localuri precum „Music Pub”, alături de alte formaţii precum Guerillas sau C.A.S.H.

O experienţă inedită, îşi aminteşte Andrei, a fost colaborarea cu chitaristul de blues Bogdan Cristea din Bistriţa şi alături de care a repetat timp de o lună. A renunţat timp de doi ani la muzică, fiind nevoit să facă faţă anului III de Facultate. Din anul IV „nu a mai putut sta liniştit”, cum îşi descrie Andrei starea şi şi-a propus să nu depindă de nimeni din punct de vedere al sonorizării, încercând în acest sens să îşi cumpere tot echipamentul, inclusiv boxe, mixer, microfon, cabluri, chitară electro-acustică.

Împreună cu sora sa Anamaria, care i-a călcat pe urme la Cluj, Andrei s-a gândit să îşi facă un mic proiect. „Atunci nu avea niciun contact, umblam cu înregistrări mai vechi de-ale noastre şi le lăsam în mai multe locuri, inclusiv în Zorki. Cei care au răspuns primii au fost cei din „La Ţevi Pub”, în 2009. „Ţin minte că aşa emoţii am avut şi eu şi sora mea. Am avut noroc cu un prieten, Mihai Şarlea, el avea deja trupă şi ne-a ajutat cu sunetul”, îşi descrie Andrei primele emoţii „pe scenă”. La început, spune tânărul artist, a contat foarte mult pentru el să cânte între prieteni pentru siguranţa pe care i-o ofereau. „La un moment dat a venit Nick de la Luna Amară. Zicea că vrea să vină să mă audă şi aveam nişte emoţii... A nimerit chiar când cântam o piesă de-a lui Dave Matthews şi ştiam că îi place”.

Cântatul devenit rutină

În februarie 2010 Andrei şi sora lui au fost sunaţi de cei din Zorki şi după un concert de probă le-au propus câte un spectacol în fiecare joi. Astfel, din februarie până la început de iunie cântau săptămânal, concertele devenind deja rutină. „La început cântam cover-uri, pe vocea surorii mele, un exemplu fiind piesa Ashes to Ashes a trupei „Faith No More” şi tot în acea perioadă mai aveam colaborări. Tot la început de 2010 a cunoscut-o pe Petra Acker, vocalista trupei „The Others” şi pe Mihnea Blidariu. „Atunci a venit propunerea să cântăm în deschiderea trupei „Blazaj”, cu saxofonistul din „The Others”, un percuţionist şi sora mea. Şi de aici ne-a venit ideea de a pune bazele unei trupe”, povesteşte Andrei. În luna martie a avut şi primul concert cu propria lui trupă „Chilli Familli” din care făcea parte sora sa Anamaria, Petra, saxofonistul Alex Munteanu din „The Others”, Vlad Codorean la percuţie.

Mihnea, Paul şi Andrei protestează

Colaborarea cu Mihnea a început-o în toamna lui 2010. „Ştiam deja că îşi va lansa primul lui roman, „Playlist”, şi a vrut să facă o lansare specială la roman şi să aleagă o trupă care să îi cânte piesele. Ne-a ales pe noi. Lansarea a avut loc atât în Cluj, cât şi în Bucureşti”, spune Andrei.  În decembrie 2010, Andrei, Mihnea şi Nick de la „Luna Amară” au organizat concertul caritabil „Cei mari pentru cei mici”, unde au concertat, printre alţii, Bogdan Mezofi de la “Grimus”, Vlad Codorean de la “Relative”, Alex Munteanu de la “The Others”, “Chilli Familli” cu Ana Munteanu, Horaţiu Popescu, Ioana Repciuc, Karl Theander şi Ochiu.

Evenimentul avea să se repete şi în 2011, înregistrând un şi mai mare succes. Andrei s-a implicat şi în proiectul “mânia.ro”o piesă de teatru de club atipică şi neconvenţională prin modul de abordare pe scenă. Piesa vorbeşte despre politică, România, dragoste, comunism, iar pasajele interpretate live sunt un colaj de idei extrase din cele doua volume de poezii publicate de solistul trupei rock Luna Amară: “No future” şi “Mania.ro”. Pe baza lor Alina Frâncu şi Simina Zan au făcut scenariul şi regia.

Premiera piesei a avut loc în Cluj-Napoca, în iulie 2011 şi a fost interpretată şi în Braşov, Bucureşti, Alba Iulia sau Arad. În prezent, deşi Chilli Familli trece printr-un moment dificil, vocalista fiind plecată în Bucureşti, Andrei colaborează cu „Mushroom Story”, o trupă de rock/funk alternativ şi are în plan mai multe proiecte alături de Mihnea Blidariu, inclusiv realizarea unor piese din filme, însoţite de proiecţii.

900 de km de unul singur

Deşi îşi planifică din timp fiecare proiect pe care îl are, Andrei s-a hotărât, din impuls, să parcurgă în 2010 traseul cunoscut în toată lumea drept „El Camino de Santiago”. A plecat din Franţa, de la graniţa cu Spania, a mers pe coastă şi a ajuns în Santiago de Compostela la 90-100 de km de Atlantic. A ales ruta nordică despre care se informase înainte de plecare şi în luna iunie a parcurs aproximativ 900 de kilometri, având la dispoziţie 28-29 de zile de mers.

„Am avut două zile când am parcurs 50 de kilometri doar într-o zi. Aveam un rucsac voluminos şi după trei zile am mers la prima poştă şi mi-am trimis multe dintre lucruri în Santiago. Aveam cu mine cortul la care apelam când nu stăteam în refugiile de pe traseu şi o carte foarte dragă mie, „Into the Wild”, alături de soundtrack-ul filmului pe player”, povesteşte Andrei, mărturisind că a trăit momentul fără să se gândească la modul în care experienţa îl va schimba mai târziu. „Nu ştiu dacă aş mai pleca acum singur sau dacă aş urma aceeaşi rută, dar în mod sigur m-aş întoarce”, declară Andrei.

Cristina Beligăr

\Foto: Andrei Puiu, arhiva personală, Denisa Seicean