Cauta RSS Feed Schimba judetul

Bornele istoriei clujene, „ingropate” in fatadele cladirilor

Chestiunea zilei 23 Octombrie 2009 - 16:16 - Vizualizari: 1626
Bornele istoriei clujene, „ingropate” in fatadele cladirilor

Marcheaza momente importante din istoria orasului si, chiar daca nimeni nu le observa, stemele si placile comemorative dainuie pe zidurile cladirilor din Cluj-Napoca. Aflate in grija municipalitatii, multe dintre ele au disparut de-a lungul timpului, in urma refatadizarilor sau diferitelor lucrari de modernizare.

 

Amintesc de punctele decisive din dezvoltarea orasului, precum si de evenimente, fericite sau de cotitura. De exemplu, pe actuala strada Regele Ferdinand, la numarul 25, a fost amplasata o placa comemorativa ce dorea sa fixeze in constiinta colectiva a clujenilor data de 31 august 1798, zi in care pe strada Napoca, pe atunci Carbunelor, a izbucnit un incendiu ce a mistuit o mare parte si din Bulevardul Eroilor, in aceea perioada strada central interna (Belso-Kozep – n. red) a fostei cetati.  

 

Din pacate, aceasta nu a rezistat pentru a transmite mesajul generatiilor viitoare, disparand fara urma de pe cladire. Cele care au reusit sa reziste trecerii timpului si viziunii moderne arhitecturale sunt „invizibile”, atat pentru clujeni, cat si pentru turistii ce viziteaza urbea.

 

Mesagerul de Cluj va prezinta o „radiografie” a putinelor steme si placi comemorative ramase in centrul orasului, pe langa care cei mai multi dintre voi au trecut fara sa le observe.

 

Stema Breslei Cojocarilor Una dintre cele mai bine pastrate steme din oras, este Stema Breslei Cojocarilor, amplasata pe strada Memorandumului, la numarul 15. Aceasta marcheaza locul in care s-a aflat Turnul Cojocarilor, unul dintre cele 20 de turnuri de aparare ale incintei fortificate a orasului. Turnul Cojocarilor, care era situat pe actuala strada Memorandumului, la intersectia cu strada Samuil Micu. Acesta era protejat de o ampla barbacana semicirculara, iar poarta sa, din lemn masiv, era dublata de un grilaj culisant in plan vertical. Intretinut si aparat de breasla cojocarilor, turnul era unul dintre simbolurile orasului.

 

In 1763, cand turnul baroc al bisericii Sfantul Mihail a fost afectat de un cutremur, ceasul care era instalat in el a fost reamplasat pe turnul cojocarilor. Turnul Cojocarilor a fost demolat in preajma anului 1843, pentru a permite largirea Caii Manasturului si adaptarea sa la necesitatile traficului modern. La doar cativa pasi de aceasta, pe partea opusa a drumului, la numarul 4 se afla stemele familiilor Teleki si Mikes, pastrate in conditii excelente pe fatada Palatului Clasicist, ridicat de familia Teleki.

 

Blazonul Rhedey si placa salii de teatru Pe strada Napoca, la numarul doi, se poate admira blazonul Rhedey, in forma sa mai elaborata, si monograma stapanei de atunci a cladirii, la randul ei o importanta sprijinitoare a culturii: baroneasa Johanna Rhedey. In aceasta cladire a functionat prima companie teatrala din Transilvania, printre ai carei initiatori s-a numarat si marele om de cultura, originar din Sic, Gyorgy Aranka. O placa comemorativa, existenta si astazi, fiind amplasata in 1892, la aniversarea celor 100 de ani de la infiintarea companiei teatrale, in locul unde se afla sala de bal a cladirii. Pe aceasta sta scris urmatorul mesaj: „In onoarea limbii noastre si pentru dezvoltarea spiritului national”.

 

Colegiul Piarist Cunoscuta sub numele de cladirea Echinox, aceasta este frecventata zilnic de sute de studenti, insa putini dintre acestia stiu ca deasupra portii de intrare se afla stemele familiilor Bathory si Apor. Stemele dateaza din 1735, data in care, cel mai probabil a fost finalizata si cladirea, ridicata in etape, pana cand cele patru laturi ale curtii au fost acoperite. Nu departe de „Colegiul Piarist” se afla placa comemorativa de pe strada Avram Iancu, numarul 15 care atesta functionarea unei edituri in aceea cladire.

 

Cladirea cu etaj a fost construita intre 1829 si 1832, iar editura functiona cu ajutorul unui decret regal prin care i se permitea editarea de manuale pentru scolile catolice. Dar a scos si publicatii celebre clujene precum Kis Kovet, Magyar Futar si Magyar Polgar. Aceasta si-a incetat activitatea in 1884.

 

Includerea in circuitul turistic Municipalitatea clujeana intentioneaza sa interprinda actiuni prin care sa atraga atentia asupra existentei acestor steme, placi comemorative si blazoane de importanta istorica. „ Pana in luna decembrie a acestui an se doreste realizarea unui inventar al acestora de catre o comisie formata, atat din contabili din cadrul Primariei Cluj-Napoca, cat si din specialisti ai Biroului de Turism si istorici. Cele cu valoare istorica vor fi incluse in circuitul turistic al orasului” a declarat Oana Buzatu, purtatorul de cuvant al Primariei Cluj-Napoca.

 

Toate acestea se afla sub incidenta legilor de protectie a monumentelor istorice si in consecinta trebuie protejate in cazul in care se efectueaza lucrari in preajma lor.

 

Elza Almasi
Alexandra Groza







Responsabilitatea pentru continutul comentariilor nu apartine redactiei citynews.ro, ci utilizatorilor care le posteaza.
  • 24 Oct 2009 | 10:35
    Da, asemenea articole trebuie sa citeasca clujenii!