Ce a mai ramas din fabricile si uzinele Clujului

Fabricile si uzinele Clujului, altadata furnizoare exclusive pentru tarile vest-europene, au ajuns sa fie “monumente” in paragina sau locatii tentante pentru investititori imobiliari. Cu toate acestea, criza a mai taiat din elanul acestora, iar cea mai mare parte din curtile imense, alei si cladiri a ramas in paragina si in asteptare.

Clujana, Flacara, Tehnofrig, Carbochim sau CUG constituiau, in trecut, coloana vertebrala a industriei Clujului. “Clujana facea pantofi pentru toata Europa. Numai cu pile si interventii puteai sa faci rost de o pereche de pantofi de Clujana pe vremuri. Acum se gasesc putini si nu cred ca ar ajunge nici macar pentru 25% din populatia Romaniei”, si-a amintit liderul cartelului Alfa, Grigore Pop. Complexul Clujana este astazi inchiriat sau cumparat de la Consiliul Judetean (CJ) Cluj, pe bucati, iar majoritatea cladirilor arata ca dupa razboi, nefiind utilizate. Aleile din interior sunt intr-o stare avansata de degradare, iar autoritatile nu pot decat sa ridice din umeri. “Aleile nu ne mai apartin, nu mai suntem administratori acolo”, a declarat purtatorul de cuvant al CJ Cluj, Victor Popa.

Cu toate acestea, cei care au cumparat cladiri in zona si planuiesc o revigorarea a acestora asteapta o rezolvare. “Nu stiu cine ar trebui sa le repare: primaria, CJ... Nu stiu, dar e ingrozitor”, se plange un investitor. Directorul Clujana a precizat ca aleile sunt in proprietatea producatorului de incaltaminte si ca exista intentia de reabilitare. “Aleile sunt in proprietatea noastra (Clujana – n.red.) si cautam modalitati sa le reabilitam. Unele contracte de vanzare (pentru imobile din incinta Clujana – n.red.) s-au incheiat si cu drept de servitute si acum incercam sa luam legatura cu toti proprietarii sa gasim o solutie sa le reparam. Speram sa reusim anul acesta”, a precizat directorul Clujana, Radu Tarmure.

Specialistii in urbanism, cu ochii pe platformele industriale

Noul Plan Urbanistic General (PUG) va stabili statutul platformelor industriale si va incuraja reintegrarea acestora in oras. “Aceste zone trebuie restructurate cu includerea lor in strategia orasului prin noul PUG. Reciclarea lor trebuie gandita raportat la intreaga zona, nu faramitat, pe bucati. Trebuie trasate profile stradale noi, conectate la structura urbana si nu trebuie tratate ca insule inchise pentru a redeveni parte a orasului”, a precizat arhitectul Eugen Panescu, membru al Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului si Urbanism (CTATU) si parte a echipei de lucru la noul PUG.

In ceea ce priveste zona Clujana, aceasta face obiectul unui plan mai complex. “O zona care cuprinde Clujana, Carbochim si Unirea fac subiectul unui proiect complex care presupune refacerea tramei stradale si pastrarea spatiilor publice pentru a creste interesul pentru areal. In plus, aleea principala a complexului Clujana trebuie legata de o strada principala, Fabricii cred ce e cel mai probabil”, a adaugat Panescu. Transformarea uzinelor si fabricilor este o varianta de revigorare a anumitor zone din oras si de imbunatatire a spatiului public. Specialistii considera fezabila transformarea fostelor fabrici si uzine ale Clujului intr-o zona moderna. “Toate aceste transformari trebuie vazute prin prisma interesului public si al orasului”, a subliniat Panescu.

Zgarie-nori in locul cladirilor “ruginite”

Amplasamentele fabricilor din Cluj-Napoca au reprezentat o adevarata atractie pentru investitori in perioada de plina dezvoltare imobiliara. “Cu siguranta, locatiile centrale si semicentrale ale acestora le fac deosebit de atractive pentru investitori, dar totul depinde de pretul de vanzare al acestora”, a precizat Georgiana Man, reprezentantul agentiei imobiliare Nobila Casa. Aceasta a precizat ca functiunile cele mai potrivite pentru aceste spatii vaste sunt de centre comerciale si de afaceri, dar si zone rezidentiale de lux.

Pentru fosta fabrica Flacara si amplasamentul Napochim, cei de la LBBW Imobilien si Dootz Development planuiesc sa construiasca blocuri de pana la 22 de etaje cu diferite functiuni, proiecte pentru care detin deja autorizatii de construire, dar care nu au demarat.
Lucrarile sunt oprite si pe locatia fostei fabrici Feleacul, in Marasti, unde se planuia constructia a 660 de locuinte. Nu se lucreaza nici pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, unde Morava intentiona sa ridice un complex comercial si locuinte, la fel cum intarzie sa demareze si proiectul Atrium Center, care consta intr-un hotel, spatii pentru birouri si un shopping center cu o investitie de 85 de milioane de euro.

Criza este factorul care a dus la blocarea acestor lucrari, desi beneficiarii nu au anuntat ca renunta la investitii. “Cu siguranta, cei care au deja autorizatii de constructii se vor apuca de construit cand considera ca vor avea clienti pentru inchiriere sau vanzare”, a adaugat Georgiana Man.

Un alt proiect anuntat este cel de pe strada Corneliu Coposu pentru locuinte, spatii de birouri, servicii si spatii comerciale la hotel, zone verzi, de agrement, gradinita si o primarie de cartier, cu cladiri de pana la 18 etaje in locul fabricii Fimaro. In apropiere, pe Calea Baciului, in locul platformei industriale Ruttrans, este planificat un nou magazin Plus. Tehnofrig Imobiliare are in vedere proiectul pentru un retail park si locuinte pentru platforma Tehnofrig de pe strada Fabricii de Zahar, care a primit de asemenea unda verde din partea CTATU.

De la mii de angajati, la cateva sute

Scaderea productiei sau, in unele cazuri, oprirea acesteia, a insemnat o reducere drastica de personal. Grigore Pop, liderul Cartel Alfa a facut cateva estimari ale numarului de angajati din perioada cand s-a lucrat cel mai intens si situatia actuala pentru cele mai importante uzine din judet. Astfel, Clujana, care avea aproximativ 10.000 de angajati mai are doar in jur de 400, iar CUG a scazut de la 15.000 la 100. Situatia a fost dramatica si la Remarul 16 februarie, unde au mai ramas doar 800 de angajati din cei 3.000, dar si la Flacara, unde mai sunt 300 din 5.000. In schimb, la Tehnofrig nu a mai ramas niciunul din cei aproximativ 4.500 de angajati.

 
Alexandra Pacurar

Foto: Citynews.ro