Ce s-a ales de “marile” dosare de corupție ale Clujului

Puține condamnări definitive, zeci de amânări după ce ajung pe masa judecătorilor, și despăgubiri de milioane de euro cerute la CEDO. Dosarele de corupție instrumentate de Direcția Națională Anticorupție Cluj de zece ani încoace au dus de cele mai multe ori la condamnări cu suspendare și achitări la Curtea Supremă. citynews.ro vă prezintă cele mai relevante exemple.

Iosif Pop, bancherul scăpat chiar de procurori

Pe atunci director executiv al Camerei de Comerț, fost președinte al Băncii Transilvania în perioada 1993-martie 2002, Iosif a fost cercetat pentru șapte infracțiuni începând cu 2002, dintre care înșelăciune bancară, fals, uz de fals și spălare de bani.  Cazul bancherului Iosif Pop a fost unul dintre primele dosare lucrate de Parchetul Național Anticorupție (PNA), la începutul funcționării acestei structuri. Procesul lui Iosif Pop s-a judecat la Curtea de Apel Bacău. După trei ani,  DNA i-a dat soluţia de scoatere de sub urmărire penală. A fost pus în liberate pentru lipsă de probe, iar în 2006 a dat Statul Român în judecată pentru  încălcarea drepturilor. În 2006, Iosif Pop a cerut CEDO daune de 15 milioane de euro statului român.

STAREA DE FAPT „În baza unor documentaţii neconforme cu realitatea, inculpatul a acordat în mod nelegal credite în sumă totală de 19 miliarde de lei lui (vechi) lui Beca Benone, administrator la SC Amapolla Prest SRL Bacău (arestat şi el în această cauză), sumele de bani fiind folosite în alte scopuri. De asemenea, deşi la Banca Transilvania exista un prejudiciu de peste 140 de miliarde de lei, Iosif Pop, în calitate de preşedinte, nu a luat măsuri pentru executarea garanţiilor bancare”, se arată într-un comunicat al DNA.

Emilia Roman: prejudiciu de 50.000 de euro, condamnare cu suspendare

Emilia Roman, fost director administrativ la Spitalul Clinic de Adulți Cluj, cercetată pentru că ar fi creat un prejudiciu  de 50.000 de euro instituției. Ancheta a început în 2004, iar o condamnare definitivă s-a dat abia în 2008  de către judecătorii instanţei supreme, la doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare, pentru fals în înscrisuri şi abuz în serviciu. Sentinţa a fost pronunţată în 16 ianuarie 2008 de către magistraţii ÎCCJ. 

STAREA DE FAPT. La data de 6 septembrie 2004, anchetatorii  au dispus începerea urmăririi penale şi reţinerea pentru o perioadă de 24 de ore faţă de Roman Emilia - director administrativ la Spitalul Clinic de Adulţi Cluj, pentru instigare la infracţiunea de fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu contra intereselor publice în scopul obţinerii de foloase materiale necuvenite şi fals intelectual.

În fapt, s-a stabilit că, la data de 19 decembrie 2003, în calitatea sus menţionată, învinuita l-ar fi determinat pe inculpatul Pop Gheorghe să întocmească în fals o factură fiscală în valoare de 476 milioane lei, prin care s-a atestat fictiv că o societate comercială din Floreşti a executat pentru instituţia sanitară din Cluj, lucrări ce acopereau această valoare, dispunând în acelaşi timp Serviciului Financiar - Contabil plata facturii fiscale, fără a exista însă situaţii de lucrări întocmite de firma privată şi proces verbal de recepţie a acestor lucrări, cu scopul vădit ca agentul economic privat să beneficieze de această sumă.

 Mihai Mureșan, fost director tehnic la Primărie – achitat

Mihai Mureșan, fostul director tehnic al Primăriei Cluj-Napoca în perioada lui Gheorghe Funar, a fost achitat anul acesta în dosarul cercetat pentru luare de mită. Acesta a fost trimis în judecată în martie 2007, fiind acuzat de procurori că ar fi favorizat două firme în câștigarea unor licitații organizate de Primăria Cluj-Napoca. Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat pe Mureșan în februarie anul acesta, printr-o decizie irevocabilă.

STAREA DE FAPT. Din probele administrate a rezultat că, în perioada 2001-2002, inculpatul Mureşan Mihai, în calitate de director la Direcţia Tehnică din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, a favorizat firmele SC „Ammodo Prod” SRL şi SC „Rom Liant Construct” SRL, reprezentate de inculpatul Morar Ştefan Dumitru, la câştigarea unor licitaţii organizate de Primăria Cluj-Napoca. În schimbul ajutorului, angajatul primăriei i-a pretins inculpatului Morar Ştefan Dumitru construirea unei case de vacanţă în localitatea Apa, judeţul Satu Mare.

În fapt, cercetările au arătat că la 29 martie 2001, soţiile celor doi învinuiţi, au cumpărat în zona de agrement de lângă lacul din localitatea Apa, judeţul Satu Mare, suprafaţa de 8.600 mp, în părţi egale de 1/2 fiecare, cu suma de 7.000.000 lei, teren evaluat în prezent la aproximativ 100.000 euro. După achiziţionarea terenului, inculpatul Morar Ştefan, folosind banii firmei „Ammodo Prod”, a început construirea a două case de vacanţă, una pentru familia sa, şi una pentru inculpatul Mureşan Mihai. Toate lucrările au fost finanţate de către Morar Ştefan, iar inculpatul Mureşan Mihai a trimis faianţa, gresia şi lambriurile pentru casa sa. Construirea casei a avut loc pe parcursul anilor 2001-2002, interval ce coincide cu adjudecarea mai multor licitaţii de către firmele inculpatului Morar Ştefan. Potrivit declaraţiei acestuia, lucrările la o singură casă ar fi costat aproximativ 500.000.000 lei vechi.

Din probatoriu a mai rezultat că fostul angajat al primăriei Cluj-Napoca l-a ajutat pe Morar Ştefan să câştige mai multe licitaţii organizate de primărie.

Procurorul Dragoste, caz neîncheiat după 6 ani

Procurorul Grigore Dragoste, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, a primit o primă condamnare, de 7 ani de închisoare, la Curtea de Apel București, în iunie 2009. Procesul continuă însă la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Dragoste şi tatăl său, Gligor, au fost condamnaţi la câte şapte ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi pentru o perioadă de patru ani pentru evaziune fiscală, la cinci ani pentru producerea clandestină de produse accizabile şi alţi cinci ani pentru marcarea cu timbre false a băuturilor alcoolice, precum şi la câte doi ani pentru de fals sub semnătură privată, potrivit Mediafax.

De asemenea, Bogdan Cioară, director economic al firmei, fiind persoana care conducea evidenţa contabilă, şi Aurel Chicinaş, conducător auto, au fost condamnaţi tot la câte şapte ani de închisoare pentru complicitate la evaziune fiscală.

Instanţa i-a obligat pe cei patru să plătească în solidar către ANAF Direcţia Cluj-Napoca, la plata a aproape şase milioane de lei (5.736.193 de lei), la care se adăugă majorări şi dobânzi.

STAREA DE FAPT. Potrivit procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), activitatea ilegală administrată de fostul procuror a fost descoperită în anul 2006, după ce a fost depistat în trafic un transport clandestin de băuturi alcoolice produse în cadrul societăţii Alcoolprod SRL Turda. Şoferul camionului, Aurel Chicinaş, era - potrivit procurorilor DNA - "un pion important în momentul în care societatea a început să funcţioneze ilegal", când transportul mărfii trebuia asigurat în condiţii de discreţie maximă, la ore târzii şi fără documente de justificare a transportului precum şi de provenienţă a mărfii.

Potrivit documentelor din dosar întreaga activitate a societăţii Alcoolprod SRL era condusă şi coordonată de Grigore Dănuţ Dragoste. El se ocupa, împreună cu inculpaţii Gligor Dragoste şi Bogdan Nicolae Cioară, de contactarea furnizorilor de materii prime şi ambalaje, precum şi a beneficiarilor mărfurilor produse în cadrul societăţii, de negocierea preţurilor de achiziţie, termene şi modalităţi de plată, transporturi.

Probatoriul a arătat că, începând cu 1 martie 2005, SC Alcoolprod şi-a declarat suspendată activitatea, imediat după această dată intervenind şi revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal, măsură dispusă de autoritatea fiscală competentă, ca urmare a nedepunerii garanţiei prevăzută de Codul Fiscal.

Primarul din Jucu, pedeapsă aspră pentru luare de mită

Petre Coste, fostul primar al comunei Jucu pe vremea când se anunța venirea Nokia la Cluj, a primit una dintre cele mai mari condamnări pentru fapte de corupție: cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Era prima condamnare la închisoare a vreunui primar din România pentru luare de mită.

STAREA DE FAPT. Coste Petre, în calitate de primar al comunei Jucu, judeţul Cluj şi de preşedinte al Comisiei locale pentru aplicarea legii fondului funciar împreună cu inculpatul Petean Ioan, în calitate de membru al aceleiaşi comisii, i-au solicitat denunţătorului, o persoană fizică din judeţul Cluj, mai multe sume de bani, pentru a-i asigura acestuia din urmă obţinerea cu celeritate a actelor de punere în posesie a unui teren (păşune) cu suprafaţa de 45 de hectare de pe raza comunei Jucu. Denunţătorul avea un interes direct în obţinerea acestui teren, deoarece încheiase o promisiune de vânzare-cumpărare cu persoana care era îndreptăţită legal la punerea în posesie.

Astfel, la sfârşitul lunii noiembrie 2006, la sediul Primăriei comunei Jucu, denunţătorul i-a dat lui Petre Coste suma de 1.000 euro pentru obţinerea cu prioritate a actelor de punere în posesie.

Tot în aceeaşi perioadă, pentru a-şi asigura sprijinul şi din partea lui Petean Ioan, care i-a pretins o sumă de bani pentru a se ocupa cu precădere de întocmirea actelor de punere în posesie, denunţătorul i-a plătit şi acestuia suma de 1.000 euro. În luna decembrie 2006, Primăria comunei Jucu a iniţiat realizarea unui protocol cu Agenţia Domeniilor Statului Bucureşti în vederea recuperării unor suprafeţe de teren de pe raza comunei, aflate atunci în administrarea ADS, terenuri ce puteau fi retrocedate persoanelor fizice îndreptăţite. În acest protocol au fost prevăzute şi suprafeţe de teren care-l interesau pe denunţător. În seara de 27 iulie 2007 inculpatul Coste Petre a fost prins în flagrant în timp ce primea suma de 10.000 euro de la denunţător, reprezentând a treia tranşă din suma de 18.000 euro pretinsă de la acesta.

Leontiuc, țeparul imobiliar, condamnat după trei ani

Nici povestea țeparului imobiliar Marius Leontiuc nu a ajuns la sfârșit. După ce Curtea de Apel Cluj l-a condamnat pe preotul luteran la 10 ani de închisoare cu executare, procesul continuă la Curtea Supremă. Marius Leontiuc este cercetat în arest.

STAREA DE FAPT. Procurorii anticorupție din Cluj au trimis în judecată trei afaceriști imobiliari care au înșelat 120 de persoane, după ce le-a promis că vor construi un bloc și au încasat în avans o parte din valoarea apartamentelor. Frauda imobiliară în acest caz este de peste un milion de euro. Potrivit rechizitoriului, in cursul lunii noiembrie 2005, Marius Leontiuc, administrator la S.C. Romania Europlan Proiect SRL Caransebeș, s-a asociat cu alte două persoane, pentru a vinde apartamente fictive la o adresă din cartierul Zorilor.

Judecarea procesului deschis pe numele fostului director Electrica Transilvania Nord, Gabriel Ruga, s-a amânat de 16 ori până acum! În vara acestui an, Tribunalul Cluj a dispus refacerea actului de sesizare penală, iar în 12 ianuarie 2012 este programat următorul termen de judecată.

Dosarul fostului director Electrica, amânat de 16 ori!

STAREA DE FAPT. Fostul director general al filialei SC Electrica Transilvania Nord, Gabriel Michael Ruga, a fost trimis în judecată pentru corupţie, spălare de bani şi abuz în serviciu, fapte prin care împreună cu alte opt persoane a prejudiciat compania cu peste 41 de miliarde de lei vechi. În dosarul ce va fi soluţionat la Tribunalul Cluj vor mai fi judecaţi Ioan Constantin Stoica, director la SISEE Transilvania Nord în perioada 2002-2005, acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice; Petru Morar, fost şef al Serviciului Aprovizionare din cadrul SISEE Transilvania Nord, acuzat de luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice şi spălare de bani; Oana Mihaela Caraba şi Gabriel Traian Ruga, pentru complicitate la luare de mită şi la spălare de bani; Dumitru Osman, acţionar şi administrator al SC Energo El Group SRL Timişoara, pentru spălare de bani; Petre Neacşu, pentru complicitate la spălare de bani; Vasile Croitoru pentru dare de mită şi Costel Croitoru, pentru complicitate la dare de mită şi spălare de bani.

Potrivit comunicatului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada 2002-2004, "mahării" de la Electrica Transilvania Nord s-au lăsat atraşi în activitatea penală a grupului infracţional iniţiat şi condus de Vasile Croitoru.

Membrii reţelei au acţionat "în baza unui plan amănunţit, de amploare şi cu mari sume de bani rulate şi au furnizat produse contrafăcute (cu sigla falsă a firmei Siemens) la Sucursala de întreţinere şi Servicii Energetice Banat (SISE) şi SISE Transilvania Sud, ambele din cadrul Electrica SA, în condiţiile în care conducătorii acestor instituţii au încălcat legislaţia referitoare la achiziţiile publice, în schimbul unor foloase materiale", se arată în comunicat.

Ioana Oros

Foto: citynews.ro