Cripte uitate de timp – Cimitirul Unitarian

Cei care se aventureaza dincolo de prima parte a Cimitirului Central si explora si partea mai ferita, spre Cimitirul Eroilor nu raman dezamagiti. Osteneala de a parcurge un drum lung, ascendent le este rasplatita de cripte si monumente funerare de o frumusete deosebita, care vegheaza asupra ramasitelor pamantesti ale personalitatilor marcante in istoria cetatii de sub Feleac.

Avansand pe poteca ingusta spre Cimitirul Eroilor o constructie impozanta atrage privirile vizitatorilor. Este vorba de cripta familiei nobiliare iktari Bethlen, realizata in stil neo-roman. Aici odihneste ultimul urmas de sex masculin al familiei contelui Bethlen Domokos, inmormant in 1866 fiind si cel care a dispus constructia criptei. Tot aici se gasesc ramasitele pamantesti ale surorii acestuia, contesa Bethlen Kata care dupa ce se marita adopta numele de contesa Banffy Miklosne. In acest fel ajunge familia Banffy sa intre in posesia criptei cu numarul IX.

Contele de Losoncz, Banffy (Kisban) Miklos, politician si romancier a fost ultimul proprietar al castelului de la Bontida si Ministru de Externe al Ungariei, in guvernul condus de István Bethlen. In 1943 acesta a plecat la Bucuresti pentru o intrevedere cu adunarile anti Hitleriste, lucru care a fost razbunat de nazisti prin bombardarea castelului de la Bontida. De asemenea, contele a fost nevoit sa se ascunde pana dupa finalizarea razboiului.

Patru lei vegheaza mormantul lui Kendeffy Adam

Vis a vis de cripta familiei Bethlen – Banffy se afla un obelisc in varful caruia se gasea o urna. Acesta vegheaza asupra cenusei regretatului conte Kendeffy Adam care a murit la doar 38 de ani. La putin timp de la intoarcerea de la un bal contele si-a pierdut viata pe neasteptate, lasand in urma lui o familie cel putin socata.  Rudele i-au ridicat un monument funerar impresionant, obeliscul fiind incadrat de patru lei in pozitie culcata ce plang.

Nu departe de obelisc poate fi admirata cripta neogtica Miko-Rhedey. Pe fatada acesteia pot fi observate blazoanelor celor doua familii, cripta fiind construita pentru Miko Imre si sotia acestuia Rhedey Maria. Contele Miko de Hidveg a fost Guvernatorul Transilvaniei in 1849 si mai apoi intre anii 1860-1861. A fost fondator al Societatii Muzeului Ardelean, personalitate importanta in dezvoltarea vietii sociale si culturale a Clujului. In interiorul criptei se afla un sarcofag realizat din marmura alba, iar deasupra acestuia se afla o statuie ce o infatiseaza pe Rhedey Maria.

Sarcofag in aer liber in zona unitariana

In partea superioara a zonei unitariene se mai afla un alt sarcofag, de aceasta data lasat in aer liber. Aici se odihneste Berde Mozsa, binefacatorul bisericii unitariene. Acesta s-a nascut in 1815 in  Szentivánlaborfalva, urmand apoi Facultatea de Drept la Cluj. A fost reprezentantul Gubernului in perioada revolutiei de la 1848. Dupa ce miscarea a fost inabusita, in 1850 a fost condamnat si incarcerat pentru patru ani. Dupa eliberare a muncit a fost angajat al Ministerului  de Interne, dupa ce a iesit la pensie, 1893  si-a dedicat anii Bisericii Unitariene. In testament si-a lasat toata averea bisericii cu mentiunea ca elevii din gimnaziile unitariene din Cluj, Turda si Cristuru Secuiesc sa primeasca zilnic cate o paine. Mostenirea acestuia a facut posibila construirea Colegiului Unitarian din Cluj in 1901.

Partea unitariana a Cimitirului Central reuneste monumentele funerare a unor mari personalitati clujene. Una dintre acestea este Brassai Samuel omagiat printr-un monument clasicist impresionant. Acesta a fost ultimul polihistor ardelean activind in 10 domenii. Tot aici se gaseste mormantul scriitorului Nagy Istvan, membru titular al Academiei Romane din 1974. Acesta s-a nascut in 1904 in Cluj-Napoca intr-o familie foarte saraca care traia in una dintre locuintele – grote de pe Cetatuie. A scris nuvele, povestiri, dar si romane. Pe langa activitatea literala a desfasurat si o activitate politica destul de intensa.

In apropierea lui Nagy Istvan este inmormantat  Bölöni Farkas Sándor renumit pentru Jurnalul de Calatorie despre America de Nord publicat la Cluj in 1834. La initiativa acestuia s-a infiintat si Casinoul Clujean in 1833 precum si un club de scrima si Asocitia Cititorilor de Sex Feminin.

Alexandra Groza
Elza Almasi