Fatadele ignorate din centrul istoric al Clujului (III)

Cunoscuta in prezent ca strada “cu Centralul”, artera Regele Ferdinand este prima strada clujeana atestata documentar, inca din anul 1361. Nu multi sunt cei care trec pe aceasta strada si ii cunosc istoria si cu atat mai putin pe cea a cladirilor care se ascund in spatele unor fatade incarcate de ornamente neogotice, renascentinste sau baroce. Fara sa stie, fiecare trecator care parcurge traseul strada Regele Ferdinand – strada Horea este privit de zeci de perechi de ochi, ai unor chipuri si personaje sculptate in piatra si plasate la ramele geamurilor, deasupra intrarilor sau la balcoanele cladirilor.

Strada Podului, cu cladiri doar pe partea dinspre rasarit
Numele acesteia era Platea pontis (Strada Podului) si era situata pe atunci in afara zidului de incinta a orasului. In momentul primei sale mentionari documentare, casele erau construite doar pe latura dinspre rasarit a strazii. Spre vest, strada era marginita de santul de aparare si de zidul Orasului Vechi (Ovár). Dupa 1405, odata cu largirea incintei fortificate a Clujului medieval, au inceput sa fie ridicate cladiri si pe latura apuseana a strazii. În secolele XV-XIX, Strada Podului era una dintre cele mai importante artere comerciale ale orasului. Aceasta unea Piata Mare (actuala Piata a Unirii), cu Poarta Podului, una dintre cele mai importante porti de aparare ale Clujului, strajuita de un turn de aparare administrat de breasla lacatusilor.

Vechea denumire a strazii nu le este ascunsa clujenilor, acesta fiind sugerata si de o placuta comemorativa aflata pe coltul cladirii cu numarul 34, chiar la intrarea pe strada Andrei Saguna. Realizata in stil renascentist, pe aceasta se distinge inca stema familiei Bathory si un text prin care locuitorii orasului sunt instiintati ca acolo exista un pod. Acesta fusese construit in 1850, in timpul lui Bathory Kristof pe cheltuiala orasului. Initial placuta a fost amplasata pe pod, dar in momentul demolarii aceasta a fost mutata pe cea mai apropiata cladire.

Cladiri adaptate nevoilor de spatii comerciale
Chiar daca multe dintre cladirile construite pe partea de rasarit a strazii mai pastreaza inca decoratiuni dintre cele mai interesante, fete de ingeri, lei si chiar vechi blazoane, acestea nu sunt neaparat primele cladiri construite pe aceasta strada. Majoritatea au fost modificate pentru a servi mai bine ca spatii comerciale. Se presupune ca edificile originale de aici au fost construite in stil renascentist, insa putine si-au pastrat vechiul aspect.

Lucrurile nu par sa se fi schimbat foarte mult fata de aceea perioada, deoarece cladirile sunt si acum adaptate nevoilor comerciale. De exemplu, casa de la numarul 3 este zugravita in nu mai putin de trei culori. Parterul, impartit de doua magazine este pictat in visiniu si alb, iar etajul este complet pictat in albastru. Arhitectul Serban Tiganas, presedintele filialei clujene a Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR) filiala Transilvania, considera ca utilizarea culorilor este o reactie la “cenusiul” care a invaluit perioada socialista.

“O explicatie la problema utilizarii culorilor pe cladirile in Romania poate fi ca o reactie la perioada socialista, cand domina cenusiul. Din pacate contrareactia a dus la excese, la culori prea intense si inadecvate. Policromia este prezenta si in alte orase din zona Europei Centrale, dar este mult mai discreta, culorile sunt din aceeasi familie. Problema este excesul prin intensitate. De asemenea, interventiile partiale de vopsire a cladirilor accentueaza senzatia de inadecvat si scot in evidenta aspectul de neterminat”, a declarat pentru citynews.ro Serban Tiganas.

Ignorarea arhitecturii originale ale acestor fatade, in scopul exploatarii cat mai eficiente a spatiul a dus la pierderea farmecului de odinioara a acestora. Pe fatada cladirii de la numarul 7, chiar daca sub un gros strat de praf, se mai pastreaza si astazi un fost blazon, cu o funda. Urmatoarea cladire este si ea dominata de vitrina la parter, in timp ce etajul este decorat cu motive florale si basoreliefuri cu lei.

Cu greu se gaseste pe aceasta strada o cladire care sa se fi pastrat zugravita intr-o singura culoare. Este vorba de constructia de la numarul 29, pe langa zugraveala alba, aici sunt puse in valoare si ornamentele. Balconul casei, vopsit in albastru, ca un contrast fata de restul cladirii este realizat din fier forjat dupa vechiul model. De asemenea, geamurile casei sunt incadrate de mai multe masti. Lipita de aceasta casa se afla sediul Bancii BancPost, construit in 1896 dupa proiectul lui Kontz Erno pentru a fi sediul Bancii „Economul”.

Poarta Podului fata in fata cu Posta
Cladirea cu doua etaje in care functioneaza astazi Posta Romana a fost construita la sfarsitul secolului trecut. Aproximativ in fata acesteia se gasea Poarta Podului, aparata de breasla Lacatusilor. Demolarea acesteia, din 1868 a starnit controverse, insa Consiliul Clujean a decis daramarea definita in 1870. Pe fatada acestei Portii se afla o placuta cu inscriptia „1477”.  Cladirea Postei este una relativ simpla, insa pe fatada se evidenteaza stema orasului alaturi de un cap de leu.  Pe cealalta parte a portii de intrare se afla stema tarii.

Urmatoarea cladire este una foarte moderna, aici functionand sediile mai multor companii, trecand strada clujenii dau nas in nas cu Palatul Széki.

Palatul Szeki deschide seria palatelor de pe strada Horea
Cladirea Szeki face insa nota discordanta cu stilul ambordat de restul constructiilor de pe strada Regele Ferdinand, aceasta fiind construita in stil neogotic. Ridicata in anul 1893 de catre farmacistul si profesorul universitar Szeki, dupa proiectul arhitectului Samu Pecz acesta are peretii acoperiti cu caramida aparenta. Portalul, arcadele si frizele sunt insa cioplite in piatra.

Urmatoarele doua palate stau fata in fata, de parca ar deschide strada Horea. Palatul Berde, construit spre sfarsitul secolului XIX,  in stil secesionist se afla la numarul 1, iar Palatul Elian, construit in anul 1891 adopta acelasi stil, fiind situat la numarul 2.  Nici unul din aceste doua palate nu duce lipsa de ornamente. Fatadele sunt incarcate atat de figurine feminine, cat si masculine, cat si de lei, sirene, scoici si diferite motive florale. La numarul 4 se afla un alt palat, Urania. Construit in 1910, dupa planurile arhitectului Kapeter, cladirea iese in evidenta datorita basoreliefurilor care reprezinta mai multi barbati.

Clujenii care sunt interesati si de alte fatade frumoase de pe strada Horea pot sa se opreasca in dreptul cladirilor cu numerele 29, 17,15,13, 6 si 8.

Alexandra Groza
Elza Almasi