Fatadele ignorate din centrul istoric al Clujului (V)

Clujul pare sa fie precum un cufar cu bogatii, fiecare straduta, oricat de mica, avand povestea ei si fiecare fatada ascunde adevarate comori arhitecturale. Cei care se plimba prin pietele orasului sau pe unele dintre arterele unde s-au deschis importante sedii de banci sau magazine uita sa ridice privirea spre fatadele celorlalte constructii.

O astfel de strada este Emil Isac. Ascunsa intre strada Baritiu si strada Memorandumului, aceasta este strabatuta zilnic de sute de masini, dar si de sute de elevi si studenti. Pentru ei artera este importanta deoarece acolo se afla liceul sau sediul facultatii lor, cand, de fapt, pe aceasta strada s-a aflat primul atelier foto din Cluj. In locul actualei cladiri de la numarul 21, construita in anii 1910, se afla casa fotografului Veress Ferenc. In 1852, acesta a deschis aici primul atelier foto, iar in 1859 avea deja o impresionanta colectie cu fotografii ale orasului. Constructia actuala este una de-a dreptul impunatoare, cu doua etaje, fatada fiind decorata destul de modest. In evidenta ies mai tare cele doua balcoane in forma de semicerc si ornamentele balustradelor.

La numarul 13 se afla sediul Universitatii de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu”, aici functionand intre 1919 si 1920 birourile guvernantilor Sfatului Ardelean. La zece numere mai sus se afla casa celui dupa care a fost numita strada. Emil Isac a locuit in casa de la numarul 23, o constructie cu doua etaje si o fatada impodobita cu ornamente florale, balconul fiind piesa centrala a intregii fatade. Politicianul a locuit in apropiere de Parcul Central mai bine de 50 de ani, in tot acest timp prin poarta cladirii au trecut Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ion Luca Caragiale, George Cosbuc si Ady Endre. Intre anii 1955 – 1970 la etaj a functionat editura Dacia.

Mergand dinspre strada Baritiu spre strada Memorandumului, clujenii nu pot sa treaca cu vederea fatada cladirii de la numarul 4. Chiar daca despre aceasta nu s-au pastrat foarte multe informatii, cine ridica privirea nu ramane dezamagit. Deasupra ferestrelor principale se afla doua lebede incadrate de motive florale, dar, din pacate, degradarea incepe sa isi spuna cuvantul si in cazul acestei case.

Strada Emil Isac se termina intr-o parte cu intersectia strazilor Splaiul Independentei si Baritiu, din intreaga piata o cladire iesind in evidenta. Este vorba despre constructia care adaposteste astazi Teatrul si Opera Maghiara de Stat. Pe locul impunatoarei cladiri a functionat in anii 1870 un teatru de vara, dupa planurile lui Zimmermann Henrik. Mai apoi, la initiativa lui Janovics Jeno, intre anii 1909 si 1910 cladirea este reconstruita in stil secesionist dupa planurile lui Markus Geza si Spiegel Frigyes.  Functia permanenta de Teatru si Opera o capata abia in anul 1919, cand Teatrul National din Piata Stefan cel Mare a fost atribuit Teatrului Roman. Cladirea mai sufera o modificare in 1961, cand intrarea este refacuta.

Strada Morii, pazita de cinci bufnite
Strada Baritiu este cunoscuta si astazi in constiinta colectiva a clujenilor drept strada Morii deoarece aici, in locul Palatelor Telefoanelor, se afla Moara Mare a orasului. Una dintre fatadele care nu poate fi ignorata este cea de la numarul 24. Aceasta a fost construita in 1898 de medicul primar Torok Imre, un personaj respectat in Clujul acelor vremuri. Fatada iese in evidenta prin decoratiunile alese de catre proprietari, cinci bufnite tinand pe aripile lor geamurile etajului.

Deasupra ferestrelor se afla basorelierfuri cu motive floarele combinate cu scoici. Aceleasi tipuri de scoici au fost folosite si pentru delimitarea ferestrelor.  Modelul scoicilor se regaseste si pe fatada impozantei cladiri de la numarul doi. Fara a se cunoaste foarte multe date despre aceasta constructie, ornamentele raman singurele indicii asupra provenientei ei. Coloanele corintice, dragonii, blazonul si chiar statuile fac din aceasta casa o prezenta unica pe aceasta strada.

Nu departe de cladirea de la numarul doi se afla Palatul Babos. Numele vine chiar de la proprietarul cladirii, Babos Sandor si a fost construita la inceputul anilor 1890. Pana in 1944 la etajul doi al palatului functiona breasla artistica ardeleana.  Fatada este dominata de diferite fete, atat deasupra geamurilor, cat si intre etaje. Ornamentele in forma de scoica nu lipsesc nici aici, asigurand astfel o continuitate intre strada Baritiu si piata.

Una dintre putinele steme adevarate ale orasului, in Piata Mihai Viteazu
Piata Mihai Viteazu este un loc in care fatadele simple nu isi au locul. Chiar daca au fost distruse prin vopsirea in mai multe culori, cladirile inca au ce arata. Un bun exemplu este casa de la numarul 6, unde pe partea superioara a fatadei se poate vedea stema orasului cu cele trei bastioane, considerata de cei mai multi clujeni stema adevarata a Clujului.  In locul acestei cladiri odinioara se afla o strada, urmata de Podul Somes. Doar la sfarsitul secolului a fost construit podul Astoria, lasand calea dreapta din centru spre Gara. Din pacate, constructia este aproape in paragina, ultima refatadizare avand loc in urma cu zeci de ani.

Alexandra Groza
Elza Almasi