Floreştiul, mega-comuna din ceafa Clujului

Cu o populaţie de 22.189 de locuitori, conform recensământul din acest an, Floreştiul este cea mai mare comună din ţară. În judeţ, comuna supranumită şi “cartierul-dormitor” al Clujului a depăşit deja, ca populaţie, două din cele patru municipii: Câmpia Turzii (22.157 locuitori) şi Gherla (20.440). 

Migraţia masivă spre Floreşti se datorează atât faptului că localitatea se află la doar 10 kilometri de Cluj cât şi numărului mare de locuinţe ieftine construite în perioada 2007-2009. Dezvoltarea rapidă a luat prin surprindere autorităţile locale, care s-au confruntat brusc cu zeci de cereri pentru construirea de blocuri şi case pe terenuri unde în urmă cu cinci ani păşteau animale şi cultivau porumb. De la balcoane care ajung în stradă la parcări în pantă, case între blocuri mult prea înalte, Floreştiul imobiliar le are pe toate. Venirea crizei a curmat brusc euforia dezvoltării imobiliare, iar copmuna a rămas împânzită de proiecte nefinalizate şi apartamente finisate la repezeală.  

Impozite de peste un milion de euro

Până în 2005, Floreştiul era comuna cunoscută pentru ferma de pui, Muzeul Apei şi blocurile ANL din Cetatea Fetei. Puţini realizau atunci faptul că Metro (deschis în 2000), nu se află în Cluj-Napoca, ci pe raza comunei Floreşti. În doar câteva luni, ansamblurile rezidenţiale au început să răsară, la jumătatea anilor 2000, ca ciupercile după ploaie. 

Cel puţin pe hârtie. Aşa s-a întâmplat şi în cazul ansamblului Luxembourg, de pe strada Teiului, unde din şase blocuri sunt finalizate trei; două sunt în construcţie, iar ulotimul n-a depăşit stadiul de fundaţie. 

Extinderea organică a oraşului reşedinţă de judeţ şi construirea demrarea lucrărilor la Autostradă i-au detreminat pe din ce în ce mai mulţi investitori să privească înspre Floreşti cu prioritate. Mai ales că într-o comună tazele şi impozitele sunt mai mici. 

După Metro s-au stabilit în zonă o serie de investitori italieni axaţi pe producţia de încălţăminte, confecţii sau ceramică sanitară şi mai târziu nume grele precum Parktiker, BMW, Volvo, Iveco, Arabesque, Polus Center şi Best Western Fusion Hotel. Acestea aduc un venit considerabil bugetului comunei, numai impozitul pe clădirile persoanelor juridice de aici se ridică la 5.000.000 de lei, adică peste un milion de euro. 

Buget de 10 milioane de euro

Floreştiul are un buget la care alte comune nici nu îndrăznesc să viseze, dar la fel de mari sunt şi aşteptările locuitorilor. “Bugetul pentru 2011 este de 16.475.000 de lei, din care circa 50% sunt încasări reprezentând taxele directe şi impozitele noastre - pentru construcţii, impozitele pe terenuri, pentru mijloacele de transport. La acestea se adăugă cotele din TVA care înseamnă 2.500.000 de lei, şi fonduri alocate de la Stat - 960.000 de lei”, explică primarul comunei, Ioachim Vancea, care se află deja la al doilea mandat. 

La toate aceste sume ar trebui să se adauge, spune edilul, aproximativ 20 de milioane de lei de la Uniunea Europeană, pentru diferite proiecte. “La recensământul din 2002 erau în Floreşti 7.800 de locuitori. 

Practic populaţia s-a triplat în ultimii trei ani, iar bugetul nostru pentru această perioadă nu nu putea să acopere în niciun caz realizarea tuturor reţelelor edilitare şi a asfaltărilor necesare acestei creşteri”, spune primarul, care promite că 80-90% din drumurile comunei vor fi totuşi asfaltate până la finalul anului următor, în baza unor contracte finanţate de la UE şi cu ajutorul unui credit de angajament. 

Bugete şi proiecte

“Avem în derulare un proiect de modernizare a drumurilor prin asfaltare şi de realizare a reţelei edilitare de apă şi canalizare. Aproape 90% din proiect este gata, termenul de finalizare este 31 martie. Ne-a mai rămas puţin pentru partea de asfaltare, practic mai avem două străzi”, spune Ioachim Vancea.  

Chiar dacă proiectul a fost semnat în 2008, lucrările au început doi ani mai târziu din cauza contestaţiilor. “Avem un proiect pe credit de angajament care se va derula anul viitor şi vizează asfaltarea şi introducerea reţelelor edilitare pe şase străzi în vatra nouă a satului, unde s-au stabilit noii veniţi. Anul viitor vom lua în discuţie şi amanjarea aleilor dintre blocuri şi realizarea reţele de iluminat public în zonele respective”, subliniază edilul.

Chiar şi cu drumuri modernizate, principala problemă a Floreştiului o reprezintă traficul, pentru că Drumul European care traversează comuna este singura cale de acces spre oraş. Primarul spune că şi în acest sens există proiecte în curs de derulare: “Pentru partea de nord a satului avem un contract semnat pentru realizarea unui drum, ceea ce înseamnă că putem uni Colonia de Sub Deal cu zona Grigorescu. Drumul va fi iniţial de macadam (pavat cu piatră – n.red.), dar oricum va putea asigura un acces relativ uşor şi rapid spre Cluj-Napoca pe partea de nord a localităţii”.

Cifre de Floreşti

Atestat documentar pentru prima dată în 1272, ca sat săsesc aparţinînd de Episcopia Alba Iulia, Floreştiul are o vechime mult mai mare, descoperirile arheologice certificând aici așezări umane din neolitic. În perioada romană localitatea se afla pe drumul de legătură al castrelor romane de la Napoca (Cluj-Napoca de astăzi), respectiv Ala Siliana (actualul Gilău). 

39.975.000 de lei este bugetul Floreştiului pe 2011 din venituri proprii şi din contracte europene semnate, sau în curs de semnare

10.595 de locuitori erau în Floreşti în 2009, faţă de 22.189 în 2011

8.000.000 de lei este valoarea proiectului de asfaltare pe măsura 322

3.000.000 de lei este valoarea proiectului drumului de macadam care va lega Floreştiul de Grigorescu

639 societăţi comerciale sunt înregistrate pe raza comunei, din care mai fac parte satele Tăuţi şi Luna de Sus.

Elza Almáşi

Alexandra Groza

Foto: citynews.ro