Lacul de la Santejude, disputat cu acte false si scandal

Un sirian de cetatenie germana este acuzat ca incearca de cativa ani, cu ajutorul mai multor interpusi, sa puna mana pe un lac de acumulare din localitatea Santejude. Mai multi locuitori din zona, dar si un expert judiciar, sustin ca grupul sirianului se foloseste de un titlu de proprietate eliberat ilegal si fara respectarea cartilor funciare. Un functionar din comuna Taga este chiar urmarit penal pentru abuz in serviciu contra intereselor personale. Alaturi de acesta este cercetat si un executor judecatoresc.

Mathbout Mohamed Maher, un barbat de 65 de ani nascut in Siria, actualmente cetatean german, este acuzat ca incearca de aproape 10 ani, prin intermediul firmei sale si a altor interpusi sa puna mana pe un lac de acumulare, proprietate a statului, care serveste unei hidrocentrale. Intreg litigiul privind proprietatea lacului este insa mult mai vechi.

Lacul de la Satejude, disputat dupa anii ’90

Lacul de la Santejude a fost construit in timpul regimului comunist in perioada 1950 – 1968. Cativa ani mai tarziu, lacul a fost preluat de Intreprinderea Piscicola Cluj, iar la sfarsitul anilor ’80, Directia Apelor a inceput un proiect de amploare de modernizare a lacului. Odata cu Revolutia insa, proiectul s-a blocat ,iar Intreprinderea Piscicola s-a transformat in societate comerciala de stat. Tot dupa anii ’90 au inceput si marile lupte pentru privatizarea lacurilor. Unul dintre acestea este si cel de la Santejude.

Ce reclama expertul judiciar piscicol

Vladimir Sarbu, unul dintre cei doi experti judiciari piscicoli din tara, spune ca in 1995, Ioan-Mihaiu Chezan, cetatean roman din Bucuresti, mostenitorul unui fost locuitor din Taga a inceput demersurile pentru recuperarea unor terenuri confiscate de stat. Cativa ani mai tarziu, in anul noiembrie 2000, acesta a obtinut un titlu de proprietate  din partea Comisiei Judetene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor prin care a primit in proprietate 12,7 hectare de teren din cele 38 de hectare suprafata totala a lacului, chiar sub luciul de apa, de la SC Piscicola SA. Inginerul Sarbu sustine insa ca titlul de proprietate s-a eliberat abuziv, intrucat terenul cu categoria de folosinta lac face parte din domeniul public al statului. Doi ani mai tarziu, Agentia Domeniilor Statului contesta acest titlu de proprietate, tocmai din acest motiv.

Fostii proprietari au primit terenuri in compensatie

Chiar si Piscicola arata ca printr-o alta sentinta datata din 1992 s-a stabilit ca locuitorii din Geaca, Ciurila si Taga nu sunt indreptatiti la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de sub luciul de apa, pentru ca fostii proprietari acestia au primit alte terenuri in compensatie.

Prin urmare, in octombrie 2003, Judecatoria Gherla a anulat titlul de proprietate printr-o sentinta irevocabila si definitiva. “Eliberarea dreptului de proprietate s-a facut chiar cu incalcarea Legii apelor si a altor legi. Legea 1/2000 prevede clar ca in cazul in care se revendica un lac, se acorda dreptul de proprietate pe alt amplasament sau se acorda despagubiri”, spune Sarbu.

Acesta sublineaza si faptul ca exista suspiciuni asupra mai multor acte: localizarea terenului mostenit de Chezan nu este acelasi cu cel de pe hartile cadastrale.

Fara sa tina cont insa de decizia judecatorilor din Gherla, Chezan a vandut in 2005 dreptul de proprietate catre Augustin Zapartan, seful serviciului administrativ din cadrul Primariei Gherla, Vasile Cioarba si firmei SC Mahercon SRL din Beclean detinuta de sirianul Mathbout Mohamed Maher pentru suma de 101.000 lei. Vladimir Sarbu sustine ca firma sirianului este cea care se afla in spatele intregii actiuni de cumparare.

“Imediat dupa cumpararea dreptului de proprietate, acestia au inceput actiunea de inscriere in Cartea Funciara si de parcelare a terenului, iar in 2006 Judecatoria Gherla admite parcelarea terenului de sub lac. De atunci au inceput conflictele cele mai mari. Piscicola a inchiriat lacul firmei Acvaferm SRL. Firma a inceput amenajarea lacului, dar Zapartan, Cioarba si Mahercon au inceput conflictele pentru a evacua firma, sustinand ca cele 12 hectare din lac sunt ale lor”, specifica expertul judiciar Vladimir Sarbu.

Potrivit contractului dintre Piscicola si Acvaferm, inchirierea se face pentru o perioada de patru ani, din 22.05.2007 pana in 30.11.2011 contra unei chirii anuale de 18.000 de lei. Odata cu inchirierea lacului, firma Acvaferm a cumparat si cele cateva tone de peste din lac, contra sumei de 13.176 de lei.

Decizia Curtii de Apel, ignorata

Odata cu trecerea timpului, scandalurile dintre cele doua firme s-au intetit, astfel ca in ultimii ani un executor judecatoresc si un functionar public au ajuns sa fie urmariti penal. In 2008, de exemplu, firma Mahercon cere Tribunalului Cluj desfiintarea contractului de inchiriere, iar actiunea este admisa. Astfel, firma Acvaferm a fost obligata sa intrerupa orice actiune de pescuit sportiv sau industrial. La finalul aceluiasi an, Curtea de Apel Cluj a constatat ca cele 12 hectare nu sunt inscrise corect in Cartea Funciara si a dispus inceperea urmaririi penale a executorului judecatoresc Ioan Florin Moldovan.

Tot atunci, Curtea de Apel Cluj a desfiintat decizia Tribunalului Cluj. In ciuda acestor decizii, Augustin Zapartan si ceilalti cumparatori au inceput ingradirea celor 12 hectare de lac. “Ei incearca sa acapareze cu orice pret acel lac-crescatorie. Au sectionat barajul lacului pentru a alimenta un bazin construit in aval, fara nicio aprobare si au inundat zona de protectie a acumularii si pe proprietarii mai multor constructii din zona”, a mai aratat expertul piscicol.

Functionar acuzat de abuz in serviciu

Dumitru Fuia, administratorul Acvaferm a facut o alta plangere penala in primavara acestui an impotriva lui Gavril Pop, functionar al Primariei Taga, pentru abuz in serviciu. Potrivit lui Fuia, Pop a stat la baza intregului litigiu asupra terenului. Astfel, terenul care ar fi apartinut lui Ioan-Mihaiu Chezan avea doar 3,66 hectare si era inscris intr-o alta parcela, dar i-a fost eliberat un titlu de proprietate fals pentru cele 12,7 hectare de teren, de sub lac.

“Ioan-Mihaiu Chezan, fara a fi intabulat terenul in CF, l-a vandut la Augustin Zapartan, Vasile Corba si firmei Mahercom. In 13 aprilie 2010, Gavril Pop alaturi de Augustin Zapartan si de lucratori de politie din Gherla si Taga s-a prezentat la fata locului cerandu-mi sa nu mai folosesc suprafata de lac aflata in administrarea lui, intrucat este proprietatea lui, voind sa planteze panouri pentru a marca intreaga suprafata”, spune Dumitru Fuia.

Zapartan sustine ca acuzele sunt „simple povesti“

Augustin Zapartan spune ca toate acuzatiile reprezentantilor Acvaferm sunt simple povesti. “Intr-adevar, acel titlu de proprietate a fost desfiintat, dar apoi s-a dat altul. Toate actele sunt in regula, noi am cumparat totul cu acte in regula. Ei au venit cu tot felul de plangeri ca sa stea mai mult pe lac. Acel contract de inchiriere dintre Acvaferm si Piscicola este ilegal si e facut pe baza unor acte false. Piscicola nu avea dreptul de a inchiria acel teren pentru ca apartinea Agentiei Domeniilor Statului”, a declarat Zapartan.

Tudor Ravoiu
Foto: citynews.ro