Lombwood sau despre taramul clujean al fagaduintei

Dupa aproape un secol, Clujul are sansa sa isi recastige prestigiul de cetate a filmului. Si nu datorita TIFF-ului, ci pentru ca aici s-ar putea turna filme pe banda rulanta, cum se intampla odinioara, cand un ungur pe nume Jeno Janovics infiinta pe malul Somesului, langa Parcul Central, primul studio de productie din Romania.

Proiectul de 13 milioane de euro supranumit “Buftea de Cluj” - un studio care sa se intinda pe sapte hectare in zona Dealul Lomb - ar putea sa reaseze Clujul pe harta europeana a filmului. Se "reaseze" pentru ca timp de un deceniu, intre 1913 si 1923, orasul a fost unul dintre cele mai prolifice centre de productie cinematografica, producandu-se aici peste 70 de filme.

Sub conducerea lui Jenö Janovics, directorul Teatrului National Maghiar, Clujul a devenit o platforma de lansare pentru nume mari din industrie, precum Sándor Korda (cunoscut ca Alexander Korda, actor si producator ungur care-a facut cariera in Marea Britanie, fiind fondator al companiei de productie London Films si proprietar al companiei de distributie Lion Films) sau Mihály Kertész (alias Michael Curtiz, regizorul a numeroase filme-reper, intre care si celebrul Casablanca, pentru care a primit un Oscar).

Desi putine dintre filmele turnate atunci au supravietuit pana astazi, se poate spune ca Clujul a fost un important centru cinematografic, depasit, ca importanta, doar de cel din Budapesta, scria in 2008 jurnalistul John Cunningham in publicatia online kinokultura. Cum s-ar putea reinnoda traditia?

Ce va fi in Lomb

Proiectul CREIC sau “Buftea de Cluj” a fost conceput de autoritatilor clujene si inaintat deja Agentiei Regionale de Dezvoltare Nord-Vest (ADNRV) in vederea obtinerii de finantare. Suma necesara? 13 milioane de euro pentru constructia si amenajarea intregului ansamblu, a drumurilor si dotarilor urbane. Destinat productiei de muzica si film - dar nu numai - ansamblul, care va ocupa 5.200 de metri patrasi, conform proiectului tehnic realizat de firma Arhimobil, va fi compus din patru corpuri de cladire, toate cu parcari subterane.

Primul va fi o cladire multifunctionala cu spatii anexe, al doilea va dispune de spatii de birouri pentru productie, anexe pentru studioul de film, dar si baruri si restaurante. Cel de-al treilea corp va fi studioul in sine, iar cel de-al patrulea va gazdui ateliere de creatie. In zona din Lomb alocata proiectului - peste sapte hectare de teren - se vor amenaja drumuri de acces, o statie de autobuz unde vor putea opri doua masini odata si 334 de locuri de parcare, dintre care 209 in exterior.

Din totalul celor sapte hectare, 3,3 hectare vor ramanfi destinate, in total, spatiilor verzi, dintre care un hectar de padure si 1,4 hectare de gazon circulabil, la fel ca in marile parcuri si campusuri europene.

2013, punctul critic

Proiectul – unic in tara, dupa cum sustin initiatorii – va fi concretizat in urmatorii doi ani, spera ei, motivul fiind destul de simplu, pentru ca fondurile europene necesare constructiei pot fi accesate pana in 2013.

Vestea buna este ca ADRNV sprijina dezvoltarea proiectului pe care il evalueaza in prezent: “In perioada 2007-2013, ne-am propus un obiectiv strategic la nivel regional, pe dimensiunea asta de knowledge (cunoastere – n. red.), sa dezvoltam un astfel de parc pentru ca dorim ca dupa anul 2014 sa fim altfel pozitionati la nivel strategic in Europa”, a explicat anterior seful ADRNV, Claudiu Cosier. El a avut o idee mai veche pentru un astfel de proiect la Cluj-Napoca, un obiectiv denumit Central&East European Movie Resort.

“Ne-am gandit la asta pentru ca prin productia de film se valorifica foarte multe resurse: pentru scenografie, inregistrarea imaginilor, media si tot ce implica un film. O sa vedem in ce masura se poate include si asta. Macar sa avem un proiect pilot si sa reluam ideea noastra”, a mai spus Cosier. Procedurile de evaluare pot dura de la cateva luni la mai bine de un an, dupa care pot fi demarate lucrarile.

Epoca muta a lui Jeno Janovics

11 filme au fost facute in Transilvania (primul pare a fi o productie numita “Doktor Halál” – “Doctorul Moarte”)  inainte ca faimoasa companie de productie Pathé sa-si trimita niste oameni la Cluj, pentru a prospecta potentialul orasului, care parea destul de promitator – dupa deschiderea primului cinematograf in 1908, au fost inaugurate rapid inca cinci cinematografe, la o populatie de doar 61.000 de oameni.

Pionierii cinematografiei franceze de la Pathé a facut la Cluj doua filme: unul despre Cluj si celalalt despre viata romanilor transilvaneni. Inspirat de munca francezilor, directorul Teatrului Maghiar de Stat, Jeno Janovics (1872 – 1945), s-a gandit sa faca din Cluj un adevarat centru de productie cinematografica, dupa modelul celui de la Budapesta. Filmele produse in studiourile lui Janovics nu aveau sonor si nu erau mai lungi de o ora. De atunci si pana in 1923, in Cluj s-au produs peste 73 de pelicule, din care astazi exista foarte putine.

Concurenta de la Buftea

In acest moment, in Romania se produc filme intr-un singur loc, langa Bucuresti: Studiourile Media Pro, de la Buftea. Construit in perioada comunista (desi studiourile nu au fost finalizate pana in 1959, a inceput sa se produca de la jumatatea anilor 50), studioul avea patru scene, un studio pentru filmari mixte – interior si exterior (sub podea exista un bazin cu apa cu un perete de cristal pentru filmari subacvatice) si un laborator de procesare a filmului.

Perioada comunista si post comunista

Din 1959 si pana in 1989, aici se faceau in jur de 20 de filme pe an, cateva dintre ele remarcate la Cannes: “Scurta istorie”, regizat de Ion Popescu-Gopo, a castigat Palme d'Or-ul pentru scurt metraj in 1957; “Padurea spanzuratilor”, de Liviu Ciulei,- premiul pentru cea mai buna regie in 1965; “Rascoala”, de Mircea Muresan - premiul pentru debut in 1966, “Cantecele Renasterii”, un documentar despre Corul Madrigal regizat de Mirel Iliesiu - Palme d'Or-ul pentru scurt metraj in 1969.

La Buftea s-au lansat o serie de regizori romani cunoscuti : Iulian Mihu si Manole Marcus – Viata nu iarta (1959); Dan Pita – Nunta de piatra (1972); Mircea Veroiu – Duhul aurului (1974); Mircea Daneliuc – Cursa (1975). Dupa Revolutie, productia de film a scazut enorm, din cauza lipsei de fonduri. Totusi, s-au mai turnat cateva filme care au intrat in istorie: “Hotel Deluxe”, pentru care regizorul Dan Pita a castigat, in 1992, Leul de Argint la Festivalul de la Venetia si “Terminus Paradis”, care i-a adus regizorului Lucian Pintilie, in 1998, premiul special al juriului la acelasi festival.

Capitalismul si internationalizarea

In 1998, Studiourile Buftea au fost cumparate la licitatie publica de Media Pro, cea mai mare companie de media din Romania, la ora respectiva, detinuta de Adrian Sarbu, care a renovat si dezvoltat facilitatea de productie. Astazi, Studiourile Media Pro au 19 scene, cel mai mare bazin de apa din Europa de Est, o impresionanta curte pe marginea lacului, peste 30.000 de costume din toate perioadele istorice si scene exterioare din secolul 16 pana in secolul 18.

Productia “Amen”, a regizorului Costa Gavras, filmata la Media Pro in 2000, a deschis calea pentru nu mai putin de 50 de productii internationale. Au ajuns la Buftea oameni importanti din industrie: Franco Zeffirelli, Jeremy Irons, Sissy Spacek, Donald Sutherland, Andy Garcia, Dennis Hopper, Fanny Ardant, Robert Carlyle, Dolph Lundgren, Bob Hoskins sau Olivier Martinez sunt doar cativa dintre ei. Filmele produse aici au continuat sa fie remarcate:

“Sex Traffic” (2004) a castigat 9 premii Bafta, “Joyeux Noël” (2005) a fost nominalizat la Premiile Academiei si la Globurile de Aur, “California Dreamin' (Endless)” (2007) a primit premiul "Un certain regard” la Cannes etc. Recent, Studiourile Media Pro si-a diversificat serviciile si in domeniul productiei tv, lansand primul sitcom (“La Bloc” – 2002) si prima telenovela (“Numai iubirea” – 2004) autohtone. Portofoliul de productii tv include multe alte telenovele, seriale (inclusiv un serial politist si primul serial pentru adolescenti din Romania – “Cu un pas inainte”), si filme, serviciile oferite de Studiorile Media pro incluzand filmarea de reclame si videoclipuri muzicale, ca si organizarea de evenimente.

Alexandra Pacurar

Elena Nicolae