Marius Ritiu, clujeanul care l-a “spanzurat” pe Basescu

Dupa ce anul trecut l-a “spanzurat” pe Basescu de o macheta a Romaniei pusa pe rotile specifice carucioarelor de handicapati, sugerand mitocania clasei politice romanesti, cu ocazia absolvirii masteratului, artistul Marius Ritiu nu a mai fost admis la Doctorat la Universitatea de Arta din Cluj.

Dezamagit de ingradirea libertatii de expresie intr-o universitate condusa de un senator la fel de portocaliu ca si presedintele spanzurat in mod simbolic, tanarul de 26 de ani a emigrat in Belgia, unde saptamana aceasta expune pentru prima data. citynews.ro va prezinta un interviu in exclusivitate cu artistul plecat din Cluj.

Reporter: De ce ai emigrat din Romania si cum ai ajuns in Belgia?

Marius Ritiu: Planuiam de ceva vreme sa plec din tara impreuna cu Cristi Bors, cu care am fost coleg la Sculptura, iar dupa ce am terminat Masteratul, avand in vedere faptul ca la Universitatea de Arta si Design din Cluj nu prea mai aveam sustinatori, am hotarat ca este un moment propice emigrarii.

Rep: Ai avut o lucrare destul de controversata la absolvirea Masteratului, intruchipandu-l pe presedintele Basescu spanzurat de o Romanie pusa pe rotile de specifice carucioarelor pentru handicapati. A provocat expozitia neintelegeri cu profesorii clujeni?

M.R: Scoala de arta de la Cluj are sansa nefericita de a se situa in Romania. Acesta ar fi cel mai mare neajuns. De aici pleaca toate celalalte probleme. Neintelegeri intre studenti si profesori au fost, sunt si vor fi in continuare in toate universitatile din lume, nu doar in cele romanesti. Dar, in cele din Vest libertatea de expresie nu este pusa la indoiala atat de des ca la noi. Scoala de la Cluj are si partile ei pozitive bineinteles.

Eu probabil am avut ghinionul de a lua atitudine intr-un moment nepotrivit, cand Ioan Sbarciu era presedintele UAD si, in acelasi timp, senator PD-L, insa nici acum nu regret tema aleasa la lucrarea de master. Cu atat mai mult, tin sa precizez ca imi pare din ce in ce mai bine ca am fost acceptat doar pe locurile cu plata la Doctorat, pentru ca altfel probabil ca eram in continuare student clujean. Singurul motiv pentru care n-am urmat doctoratul la vremea respectiva a fost cel financiar. Cred ca orgoliul m-a impiedicat sa dau bani UAD-ului.

Rep: Cum a decurs aventura voastra de artisti emigranti in Belgia?
M.R: Planul nostru initial a fost de a ne stabili oarecum "tabara" in Antwerpen (aveam o cunostinta aici care ne-a ajutat cu cazarea) pentru o perioada scurta si de a vizita universitati din Bruxelles, Gent, Amsterdam, Londra si Dusseldorf.

In saptamana debarcarii am avut sansa sa intalnim un artist important din Belgia, Guillaume Bijl, care ne-a trasat cateva directii (ne-a scris cateva nume ale unor artisti, numere de telefon si adrese de e-mail). Aceasta intalnire a fost si punctul de plecare al proiectului nostru "How to Become Famous in One Month".

Apoi am vizitat universitatea din Antwerpen unde am fost acceptati la Masterat inainte de data oficiala a inscrierilor. Aici am intalnit o profesoara care la randul ei ne-a ajutat ulterior sa gasim cateva job-uri de inceput in domeniu. Dupa cateva saptamani petrecute aici, am renuntat la planul de a mai vizita universitatile din celelalte orase.

Rep: Povesteste-mi putin despre expozitia “How to Become Famous in One Month”, cu care ati reusit sa patrundeti ca si emigranti romani in mediul artistic european.
M.R: Proiectul "How to Become Famous in One Month" a inceput in momentul in care am primit prima hartie cu un nume si un numar de telefon. Aveam o harta a Antwerpen-ului si ne plimbam cu bicicletele dintr-un loc in altul pentru a intalni diversi oameni.

Acest proiect este de fapt documentarea incercarii noastre de a ne face cunoscuti intr-un loc strain. Este totodata si o ironie la adresa visului oricarui emigrant (implicit si al nostru, din est spre vest de obicei), care presupune inevitabil o data cu plecarea din tara bani mai multi, o viata mai buna, poate celebritate.

Prima lucrare a acestui proiect ne ilustreaza pe noi doi stand pe biciclete. O alta piesa care va fi prezenta in expozitie este un colaj facut din harta pe care am folosit-o la inceputul excursiei pentru a ne orienta prin oras si din bucatile de hartie cu contacte adunate in aceasta perioada.

Rep: Cum ati ajuns sa expuneti alaturi de nume cunoscute de artisti din intreaga lume?
M.R: Intamplarea a facut ca dupa ce autoportretele noastre au fost terminate, sa fie organizata o expozitie de sculptura (Nieuwe Monumenten / New Monuments) cu lucrari ale unor artisti importanti belgieni la Muzeul Middelheim din Antwerpen. Acesta este un muzeu in aer liber care are in colectia permanenta nume importante de artisti: Chris Burden, Martin Chirino, Auguste Rodin, Henry Moore, Antoine Bourdelle, Alberto Giacometti.

Am decis sa participam si noi la aceasta expozitie. Nu este usor sa ajungi pe lista cu artistii invitati la un astfel de eveniment ca artisti neinvitati, si nu stiam la ce reactii sa ne asteptam din partea organizatorilor.

Astfel, am inceput prin a modifica niste afise din oras care anuntau expozitia. Practic, am lipit niste stickere cu numele noastre sub numele artistilor prezenti in expozitie.
in ziua vernisajului, cu o ora inainte de incepere am plasat cele doua personaje pe biciclete la intrarea in muzeu, in fata gardului, uitandu-se la lucrarile prezente in expozitie plasate dincolo de gard.

Evenimente nedorite n-au fost, cativa dintre organizatori au insistat sa le lasam mai mult timp acolo, iar unii vizitatori credeau ca fac parte din expozitie. Cu putin timp dupa, am intalnit-o pe Marion De Cannière, galerista care ne organizeaza expozitia.

Rep: Ai putea sa faci o comparatie intre mediul artistic din Romania si cel in Belgia?
M.R: Diferenta dintre mediul artistic din Belgia si cel din Romania este mare. Aici se intampla lucruri. Exista multe galerii de arta contemporana, targuri de arta contemporana, muzee de arta contemporana care educa publicul si participa la intretinerea unui mediu propice artistilor.

Rep: Antwerpen este un oras putin mai mare decat Clujul. Cate galerii de arta ai descoperit pana acum acolo?
M.R: Galeriile pe care le stiu eu ca fiind axate pe arta contemporana si care conteaza pe scena artei numara in jur de 20. Pe langa acestea, mai sunt multe altele care expun lucrari mai mult sau mai putin mediocre.

Rep: Cum te intretii ca si artist emigrant? Ai reusit sa vinzi vreo lucrare?
M.R: Momentan sunt artist rezident la o fundatie unde, alaturi de colegul meu, avem cazare, spatiu de lucru, materiale de lucru. Am vandut lucrari si pe viitor speram sa reusim sa ne intretinem doar din proiecte sponsorizate si lucrari vandute.

Rep: Te-ai intoarce in Romania? Daca da, in ce conditii?
M.R: Sper sa nu fiu nevoit de a ma intoarce in Romania, decat pentru a-mi vizita familia si prietenii.

Rep: Ai facut sacrificii materiale pentru a pleca din tara?
M.R: N-am fost nevoit sa fac mari sacrificii ca sa plec din tara. M-a sprijinit familia in momentele mai dificile din punct de vedere financiar.

Ioana Oros
Foto: mariusritiu.blogspot.com