Se poate la case mai “mici”. La Cluj nu! (III)

Alte orase din tara au reusit sa implementeze proiecte de succes si sa puna in valoare ceea ce au de oferit. In tot acest timp, la Cluj-Napoca asemenea proiecte sunt doar la stadiu incipient sau la nivel de studii si discutii. citynews.ro va prezinta alte exemple pozitive din tara, unde obiectivele turistice si promovarea acestora sunt prioritare.

Bastioanele Brasovului, punct de atractie principal

Turnurile si bastioanele din Cetatea Medievala a Brasovului reprezinta un punct de atractie principal pentru turisti. Asta pentru ca acestea sunt deschise si accesibile publicului. Mai mult, cateva dintre ele sunt mici muzee tematice. “In Bastionul Tesatorilor de in am amenajat un muzeu cu fortificatiile Tarii Barsei din Hallstadt pana in Evul Mediu tarziu. Este o macheta de mari dimensiuni a Brasovului fortificat, sunt expuse arme, echipamente militare, piese de mare valoare. In bastionul Graft este o expozitie permanenta cu istoria bastionului si relatia acestuia cu celelalte bastioane. Am deschis publicului si Turnul Alb si Turnul Negru, iar acum avem in curs de amenajare o expozitie cu profil istoric si in bastionul Postavarilor”, a explicat Stelian Cosulet, seful sectiei de Arheologie al Muzeului de Istorie Judetean Brasov.

Au fost restaurate si zidurile si sunt incluse intr-un circuit turistic. “Se intra prin galerii, sunt puncte de atractie principale, vizitatorului oferindu-i-se o perspectiva asupra orasului, privelistea este deosebita. Anual, mii de turisti viziteaza aceste puncte. O buna parte din ele sunt cuprinse in circuit turistic, in altele functioneaza institutii. De exemplu Arhivele Nationale functioneaza in bastionul Fierarilor”, a completat Cosulet.

Toate acestea, in timp ce la Cluj-Napoca Turnul Pompierilor este inchis de ani buni, iar de bastionul Pantofarilor si cel al Postavarilor, existente si astazi, majoritatea clujenilor nici nu stiu. Acestea zac in paragina de-a lungul zidului cetatii de pe strada Potaissa.

Bastionul Croitorilor a fost reabilitat anul trecut si este folosit ca spatiu pentru diferite conferinte si dezbateri. La parter functioneaza o cafenea. Restaurarea incintelor si a bastioanelor din Brasov a inceput prin anii ’90 si a fost amplificat din 2000, prin atragerea de fonduri de catre Consiliul Judetean Brasov.

“Am avut noroc ca am avut conducerea continua la Consiliul Judetean din 2000, care a pus accent pe aceste reabilitari. Am accesat fonduri prin Phare, programul Romania Frumoasa si am alocat in fiecare an fonduri din bugetul judetului pentru aceste lucrari. S-a lucrat foarte mult la documentatii, la achizitii, dar ne-am incadrat in proiecte care se potriveau pentru aceste lucrari, ne-am pliat pe tipul programului. A durat vreun an de zile pana am vazut banii si ne-am putut apuca de treaba, dar am reusit sa reabilitam toata zona. E nevoie de dorinta si continuitate. A crescut foarte mult numarul turistilor care vor sa viziteze aceste zone”, a precizat Emilia Iordan, seful Serviciului de Achizitii Publice din cadrul Consiliului Judetean Brasov.

Modernizarea trece pe langa bastioanele Clujului

Municipiul Cluj-Napoca are mai multe monumente de tip bastion care au ramas in paragina si sunt inchise sau inaccesibile pentru public. Un exemplu relevant sunt cele doua constructii bastionare situate intre strazile Avram Iancu (la numerele 1 si 9) si Potaissa. Pe aceasta din urma se lucreaza intens la reabilitarea zidului cetatii celei de a doua incinte a cetatii. Cu toate ca doua bastioane fac parte din structura zidului, lucrarile de reabilitare nu pot fi extinse si la acestea.

“La sfarsitul secolului al XVIII-lea, inceputul secolului al XIX-lea, pe exteriorul zidului cetatii s-au creat fasii lungi de cate 10 metri care au fost impartite oamenilor pentru constructia de locuinte, in fostul sant al cetatii. Astfel ca tot ce e pe partea cealalta a zidului si nu spre strada Potaissa sunt proprietati private si nu putem interveni decat cu avize pentru estetica urbana si recomandari”, a declarat purtatorul de cuvant al Primaria Cluj-Napoca, Oana Buzatu.

Activitatea autoritatilor locale este limitata in aceasta situatie, insa reprezentantii municipalitatii spera sa incurajeze proprietarii privati sa investeasca pentru valorificarea proprietatilor pe care le detin. “Odata cu refacerea zidului si cu lucrarile pentru strada pietonala de acolo poate oamenii vor intui potentialul turistic si se vor gandi sa amenajeze restaurante sau magazine in spatiile pe care le detin. Noi ii putem obliga sa isi mentina proprietatile in stare buna, sa pastreze stilul constructiei atunci cand vor sa amenajeze ceva si sa facem controale pentru a nu le permite sa altereze cladirile”, a adaugat Buzatu.

Castelul Sukosd-Bethlen din Racos, deschis vizitatorilor

In timp ce la Cluj castelele sunt in paragina si nu pot fi vizitate, ori au fost retrocedate si sunt proprietati private de pe care turistii sunt fugariti de paznici cu caini, in localitatea brasoveana Racos, curiosii care vor sa viziteze castelul Sukosd-Bethlen sunt asteptati cu bratele deschise.

“Castelul a fost in paragina de la cutremurul din ’77, cand s-a daramat acoperisul. In anii ’90 am inceput sa reabilitam, s-au gasit planurile castelului la Biblioteca Szecheny din Budapesta. Am accesat fonduri de la Ministerul Culturii, vreo trei ani a durat pana s-a aprobat. Dupa aceea, 4-5 ani am primit in fiecare an cu taraita, cam patru miliarde de lei vechi pe an din care am putut face acoperisul. Din pacate, ar mai trebui reconstruita o parte distrusa de cutremur, dar nu am mai primit bani”, a declarat primarul localitatii, Gaspar Tamas.

Turistii care poposesc aici sunt tratati cu ospitalitate si indiferent de ora la care ajung sunt lasati sa viziteze castelul. “Cheia este la vecinul de vizavi, si el deschide cand e cazul. In schimb l-am lasat sa coseasca iarba din parcul din jurul castelului. Turistii scriu in cartea de oaspeti ca le place foarte mult castelul, dar ca ar fi bine sa se continuea restaurarea”, a adaugat primarul.

In proprietatea Consiliului Judetean Cluj se afla doar castelul de la Rascruci, Palatul Banffy – Muzeul de Arta, si Reduta – Muzeul Etnografic. “Castelul de la Gilau este proprietate privata, noi avem castelul de la Rascruci, de unde scoala speciala a fost relocata si urmeaza sa gasim o solutie pentru a accesa fonduri. Aceasta nu numai ca necesita o reparatie capitala, dar trebuie si restaurata. Cladirea este in conservare, s-a facut o receptie a patrimoniului. Astfel de lucrari costa enorm”, a spus Victor Popa, purtatorul de cuvant al Consiliului Judetean (CJ) Cluj.

Indicatoarele turistice se monteaza la cerere

Chiar daca sunt turisti care vin sa viziteze Clujul, acestia nu sunt ajutati de indicatoare rutiere spre obiectivele principale de vizitat. Pe ici-colo pot fi vazute indicatoare razlete care indruma spre Biserica Sfantul Mihail sau spre Gradina Botanica, insa nu ies foarte mult in evidenta. De exemplu, in Baia Mare, la intersectiile mari sunt montate panouri care arata directia spre principalele obiective de vizitat. La Cluj, montarea de indicatoare turistice s-a facut acum doi – trei ani, dar potrivit autoritatilor locale, odata cu inregistrarea de sesizari numarul lor poate fi suplimentat.

“Indicatoarele turistie sunt cuprinse in contractul cadru pentru marcaje si indicatoare rutiere semnat cu SC Girod, la pretul de 266 de lei pe metru patrat si sunt reflectorizante. In 2010 nu s-au mai montat indicatoare pentru ca s-a facut o actiune masiva in 2007 si 2008 cand au fost marcate pentru prima data toate obiectivele turistice. In principiu, acum sunt marcate obiectivele turistice sau cel putin, cele mai reprezentative. Daca sunt situatii unde acestea lipsesc, asteptam o solicitare care o analizam si vom monta altele suplimentare”, a explicat Oana Buzatu.

In judetul Alba, semnalizarea obiectivelor istorice a insemnat montarea a peste 350 de panouri cu informatii si date in trei limbi. “Am montat panourile in 2007, dar actiunea a inceput in 2006, cu licitatia. Au fost montate 253 de panouri in tot judetul si au fost semnalizate toate rezervatiile naturale din judet, o parte din monumentele istorice care se aflau pe lista Ministerului Culturii – multe erau situri sau intr-o stare avansata de degradare, «drumul vinului» Ighiu – Bucerdea – Jidvei, o serie de crame”, a afirmat purtatorul de cuvant al CJ Alba, George Sincai. Panourile de informare sunt metalice si au dimensiuni de 120x40 centimetri sau 120x200 centimetri, iar informatiile pe care le contin sunt scrise in limbile romana, engleza si franceza. Valoarea de achizitie a acestora a fost de aproape 40 de mii de euro.

Brasovul are brand turistic

Turismul in judetul Brasov este incurajat si sustinut activ de autoritatile si asociatiile locale si judetene. Astfel, in martie 2009 a fost finalizat si lansat brandul turistic al Brasovului, cu ocazia Targului International de Turism de la Berlin. “In acest sens am realizat: o brosura despre judetul Brasov, trei brosuri despre destinatiile de excelenta (Tara Fagarasului, orasul Rasnov, Culoarul Prejmer-Vama Buzaului) selectate de fostul MIMMCTPL (Ministerul pentru IMM-uri, Comert, Turism si Profesii Liberale – n.red.) in cadrul proiectului "Destinatii europene de excelenta" cu tema "Turismul si mostenirea locala intangibila", am mai realizat de asemenea o harta turistica, trei pliante despre aceleasi destinatii de excelenta, cutie de prezentare, pungi. Toate aceste materiale au fost concepute intr-un mod unitar si au urmarit prezentarea la un nivel profesionist a destinatiei turistice Brasov”, a declarat reprezentantul Asociatiei de Promovare si Dezvoltare a Tursimului Brasov, Ionut Gliga.

Sloganul care face parte din strategia de brand turistic al Brasovului este BE.LIVE IT (joc de cuvinte ce poate fi interpretat ca “Fii si traieste Brasovul!” sau “Crede!” cand e citit ca un singur cuvant). In realizarea brandului s-au implicat atat CJ Brasov, cat si Agentia de Dezvoltare Durabila a Judetului Brasov si o firma privata care a colaborat la realizarea conceptului si a layout-ului materialelor. Pachetul turistic branduit al Brasovului a fost distribuit atat in cadrul Targului de la Berlin, cat si la Centrele de Informare Turistica, gratuit.

“Tirajul a fost mai redus, iar in functie de reactia pietei vom imbunatati materialele. Am reusit acest lucru prin forte proprii, din bugetul nostru. Nu e deloc usor sa creezi un brand, dar ori respecti ce spune manualul, ori fortezi putin atunci cand vezi ca lucrurile nu se misca. Carcotasi vor fi tot timpul”, a adaugat Gliga.

Constituirea unui brand local la Cluj este abia in stadiul de propuneri si dezbateri, fiind conturate cateva variante grafice, insa sirul intalnirilor intre specialisti, autoritati locale si alte parti interesate va merge mai departe. Ultima intalnire pe aceasta tema a avut loc in luna mai si tot atunci s-a stabilit ca un termen aproximativ pana la finalizarea lucrarilor la brand este de doi ani si jumatate. “Din nou ne comunicati ca avem nevoie de timp si bani. Speram sa ne prezentati proiecte finalizate sau macar incepute. Clujul are nevoie de asta pentru ca dorim sa fim Capitala Culturala Europeana in 2020 si pentru asta se munceste si se va munci”, a precizat la momentul respectiv primarul Sorin Apostu.

Investitii in infrastructura pentru turismul clujean

Oficialii CJ Cluj au declarat ca se bazeaza si pe fonduri europene in demersurile de imbunatatire a turismului in judet. In primul rand, acestia au amintit de parteneriatul cu asociatia Patrimonium Transsylvanicum pentru obtinerea de fonduri europene. “Aplicam impreuna cu Patrimonium Transsylvanicum pentru obtinerea de finantare europeana pentru promovarea turismului. Am trecut de faza de evaluare si cred ca vom derula prima licitatie in primavara. Vor fi materiale promotionale, brosuri si carti cu oportunitatile din judet si obiectivele din administrarea CJ. Acum nu prea avem fonduri pentru altceva, pentru ca ne ocupam e obiective majore cum sunt stadionul si aeroportul”, a declarat purtatorul de cuvant al CJ Cluj, Victor Popa.

Acesta a enumerat cateva dintre proiectele care s-au realizat pana acum in materie de turism in judet si anume Baile Cojocna si Dej, drumul de acces spre Salina Turda si spre Baile Sarate Turda, drumul de acces in zona montana Rachitele – Ic Ponor, toate cu sprijinul CJ. “Toate aceste obiective fac parte din politica de turism a judetului”, a adaugat Popa.

Elza Almasi
Alexandra Pacurar