Clujul nostru - Capitala de maine

Exista momente istorice cand un oras, ca si un om sau un popor, poate sa-si schimbe destinul. Sunt clipe istorice pe care daca nu reusesti sa le exploatezi, tot efortul de a schimba ceva in bine se naruie. Imi aduc aminte de o carte pe care am citit-o in anii '80, "Orele astrale ale omenirii" scrisa de publicistul austriac Stefan Zweig. In aceasta carte, autorul sublinia rolul crucial a unei clipe istorice in desfasurare s-au schimbarea unui eveniment istoric major. Anumite clipe cruciale schimba soarta omenirii, de la ambitia lui Columb de a merge mai departe, desi tot echipajul de pe caravela dorea intoarcerea acasa, pana la infrangerea lui Napoleon la Waterloo, datorita unui general francez care nu avut inspiratia sa se indrepte cu divizia sa pe campul de lupta. Aceste clipe astrale daca nu sunt exploatate la momentul oportun, soarta favorabila a  istoriei isi intoarce fata de la cei care au avut-o si nu au profitat de ea.

Cluj-Napoca este un municipiu care, in ultimii ani, si-a afirmat puternic propria identitate si rolul major de centru politic, universitar, economic si cultural in tara noastra. Inca din anii '90, politicienii si functionarii clujeni erau "vanati" pentru posturi in guvern si in administratia centrala.

Bucurestenii ii apreciaza pe clujeni ca buni profesionisti si oameni de caracter. Incepand cu anul 2001, Cluj-Napoca a inceput sa cunoasca o dezvoltare economica deosebita, care s-a accelerat, in fiecare an, ajungand acum cel mai dinamic centru economic si universitar din Romania. Rata rapida a cresterii economice si marirea numarului de studenti in universitatiile de stat si private, face ca municipiul Cluj-Napoca sa se indrepte spre statutul de metropola. Aceasta crestere s-a accelerat, mai ales, dupa 2004, cand factorii politici si economici favorabili au permis acest lucru.

Conflictul Gh. Funar si Consiliul local, in mandatul 2000-2004 a franat sau chiar gripat motorul dezvoltarii Clujului. Cu anul 2004, datorita colaborarii intre primarul Emil Boc si consilierii locali, precum si a existentei unor clujeni in Guvernul Romaniei, municipiul Cluj-Napoca si-a accelerat dezvoltarea, anuntand aparitia unei noi metropole pe harta Romaniei. Dar, din pacate, aici intervine factorul de frana al administratiei locale si judetene in calea dezvoltarii armonioase a Clujului.

Autoritatiile nu au pregatit un plan de dezvoltare a orasului pe cele trei termene obligatorii: scurt, mediu si lung. Nu exista un plan urbanistic general pentru Cluj-Napoca, ceea ce face ca orasul sa se dezvolte haotic, ca si orasele din Vestul salbatic american din secolul XIX. Nu exista o viziune de dezvoltare corelata la nivelul celor doua admninistratii locale si judetene. De cele mai multe ori, proiectiile de dezvoltare se bat cap in cap, fapt ce sporeste haosul imobiliar din municipiul nostru, unde blocurile rasar ca ciupercile dupa ploaie prin cartierele de case spre disperarea cetatenilor. Administratia nu reuseste sa depaseasca faza primara, tipica secolului XX, de a se lauda cu  strazi noi asfaltate si canalizate. Cred ca a venit timpul ca municipiul Cluj-Napoca sa intre "de facto" in secolul XXI, unde se pune accentul pe proiecte urbanistice moderne, care imbina ecologia cu calitatea vietii cetateanului intr-un mediu ambient curat.

Autoritatile prefera taierea copacilor din oras pentru constructia de imobile si se lauda cu investitii care polueaza orasul. Se prefera in continuarea ca cetateanul sa fie un bun contribuabil pentru bunastarea aparatului centralizat de la Bucuresti in loc ca banul clujeanului sa fie investit pe plan local in proiecte de dezvoltare urbana: autostrazi, drumuri de legatura intre noile cartiere pentru defluidizarea traficului, parcuri, locuinte sociale, aeroport, metrou, tuneluri urbane, campus universitar etc.

Consiliul Judetean Cluj ameninta de ani de zile pe clujeni cu prezentarea unui plan metropolitan pentru Cluj-Napoca, dar nu e in stare sa ofere ceva concret, decat vorbe electorale, fapt ce a stopat dezvoltarea pe orizontala a orasului. Propuneri nerealiste ca Jucu sau Sandulesti, ca si cartiere ale Clujului, nu fac decat sa blocheze extinderea fireasca a municipiului cu cele doua comune care au devenit cartiere: Baciu si Floresti.

Interesul Consiliului Judetean Cluj, condus de lideri care sunt implicati in masinatiuni politice impotriva municipalitatii clujene este ca orasul Cluj-Napoca sa ramana in granitele sale, tocmai pentru a beneficia aceasta institutie de partea cea mai mare din fondurile europene. Apar haotic noi cartiere rezidentiale care nu au prevazute infrastructura necesara, drumuri, parcuri, gradinite, scoli, locuri de joaca etc. La fel ca in comuna Floresti, haosul imobiliar a pus stapanire pe oras: drumuri de servitute transformate in sosele de legatura pe care nu pot trece doua masini una pe langa cealalta, blocuri de opt-zece etaje in cartiere de case, un aeroport blocat de vilele construite in calea avioanelor.

Este acuta lipsa soselelor de legatura intre noile cartiere, ceea ce face ca traficul sa devina infernal pe vechile drumuri de acces. Desi s-au asfaltat si modernizat numeroase drumuri, mixtura asfaltica este de proasta calitate. Dupa prima ploaie serioasa sau inghet, asfaltul explodeaza.

Recent am fost intr-un oras dintr-o zona de conflict in Kosovo si a trebuit sa recunosc faptul ca drumurile si calitatea asfaltului din Mitrovita erau mai bune decat in Cluj-Napoca. Nu stiu care este interesul sa fie turnat asfalt de proasta calitate? Sa se strice din nou pentru a se re-asfalta cu noi bani de la bugetul local sau exista un dezinteres in aceasta chestiune? Orasul nostru se dezvolta numai economic, dar fara ca si componenta culturala sa fie integrata in contextul unei dezvoltari generale.

Nu exista un proiect cultural pentru Cluj-Napoca, pe langa faptul ca dezinteresul fata de memoria orasului a atins cote alarmante. S-a ajuns pana acolo ca dispar placi comemorative in avantul renovarii unor cladiri fara sa mai fie recuperate si repuse la loc. Clujul a ajuns cel mai important centru universitar din tara, dar nu exista un parteneriat intre administratia locala si Universitati, pentru construirea unui nou campus universitar. Clujeanul este intoxicat de noxe, dar nu s-a implementat un proiect privind amenajarea unor noi parcuri si spatii verzi, dimpotriva se reduc acestea prin constructia unor monumente si cladiri.

Cred cu tarie ca orasul nostru merita mai mult. Municipiul Cluj-Napoca devine in acesti ani o metropola, dar pentru dezvoltarea armonioasa a orasului se face foarte putin. Provocarile prezentului obliga fiecare clujean sa devina partener cu administratia locala pentru a construi impreuna viitorul metropolitan al municipiului Cluj-Napoca. Clujul trece printr-o criza de dezvoltare. Administratia nu are, inca, o viziune de dezvoltare a municipiului. De aceea, acest context, ne si obliga sa fim prezenti la transformarile remarcabile ale metropolei in devenire, deoarece acest municipiu este al tuturor celor care locuiesc in el, nu numai al administratiei si politicienilor.

De aceea, pentru Cluj este necesar realizarea unui proiect major de dezvoltare, care trebuie sa depaseasca actuala crestere economica dezordonata si pe alocuri haotica. Nu exista pentru Cluj o idee majora de dezvoltare armonioasa, si nici un proiect de dezvoltare. Se dezvolta, dar, din pacate, nu intre coordonatele unui proiect viabil de viitor.

Intotdeauna politica a daunat grav sanatatii economice Clujului. Iesirea de sub dictatul politicianist in administratia clujeana este absolut vitala pentru ca municipiul Cluj-Napoca sa devina metropola dorita de clujeni. Daca acum factorii de decizie din administratia si politica clujeana nu realizeaza un "pact de dezvoltare a municipiului", care sa puna la punct un proiect comun de viitor pentru Cluj-Napoca, orasul nostru poate pierde locul favorit in cursa pentru cel mai important municipiu din Romania. Cred in Clujul nostru ca si o posibila capitala de maine a Romaniei.

Ionut Tene
Presedinte Fundatia Sarmisegetuza

membru PNG-CD Cluj-Napoca