De ce sa ma abonez?
Pentru a primi prompt in fiecare dimineata cele mai importante stiri din orasul meu.
Rezultatul a 12 ani de nebunie tricolora urmati de 5 ani portocalii este un oras cu potential mare din mai multe puncte de vedere, dar exploatat mult sub posibilitati. Clujul are toate ingredientele pentru a deveni un oras european. Are 6 universitati de stat, ceea ce inseamna oameni de calitate atat de aici, cat si veniti din alte localitati. In ultimii 5 ani, dupa perioada stearpa condusa glorios de Funar, numeroase firme si-au deschis filiale, fabrici sau birouri la Cluj, ceea ce a insemnat numar redus de someri si joburi de calificare inalta pentru populatie, platite peste medie. Alocarile de bani de la bugetul central, in special in perioada Boc, au fost substantiale, Clujul dispunand de fonduri mult mai mari decat in perioada conducerii PUNR/PRM.
In ciuda tuturor lucrurilor bune enumerate mai sus, Clujul continua sa fie o combinatie nefericita intre Orient si Occident. In ciuda existentei unei filiale teritoriale a Ordinului Arhitectilor, condusa de capete prealuminate intr-ale arhitecturii si, pana nu de mult, a unei filiale teritoriale a Inspectoratului de Stat in Constructii, orasul este haotic din punct de vedere urbanistic, haosul fiind generat atat de investitiile private cat si de cele publice. Traficul si transportul in comun sunt total ineficiente, iar infrastructura rutiera de ocolire este aproape inexistenta. Desi este prezentat ca oras turistic, municipalitatea nu face nimic in acest sens, centrul vechi neavand absolut niciun obiectiv turistic care sa fie prezentat la standarde europene.
Am ales in continuare 10 lucruri (puteau fi si mai multe), care ma deranjeaza la acest oras si care ma deranjeaza de ceva vreme. Alegerea se refera atat la aspectul orasului, cat si la functionalitatea sau mai exact nefunctionalitatea acestuia. Asadar:
Locul 10 - Magazinul Central
Magazinul Central a fost inaugurat in anii 60-70 si, conform traditiei comuniste, arhitectura lui nu avea nicio legatura cu zona si cu imobilele invecinate. In 2008-2009, magazinul a suferit lucrari de extindere si modernizare. Rezultatul este cel din fotografiile de mai jos. O volumetrie respingatoare si finisaje ale fatadei principale cel putin dubioase. Grilajele maro cu care este acoperit aduc mai degraba a plasa folosita la acoperirea schelelor, dand o puternica nota de provizorat. Dovada a acestui lucru este faptul ca lumea nu si-a prea dat seama ca santierul e gata, ca urmare magazinul e mai mult gol.
Locul 9 - Camera de Comert si Industrie
Sediul Camerei de Comert si Industrie Cluj este o cladire frumoasa, asa cum se vede din prima fotografie. Problema ei este insa fatada posterioara, care arata complet abandonata de cativa ani buni datorita dezinteresului manifestat atat de Primarie, cat si de proprietarii imobilului. Spatele cladirii se afla pe strada Dragalina, care face legatura intre cartierul Grigorescu si centru, pe langa ea trecand zilnic si "admirand-o" peste 10 000 de oameni.
Locul 8 - Aglomerarile de cabluri pe stalpi
Pentru ca este mai usor sa lasi colacii de cabluri pe stalpi cu acordul tacit sau explicit al Primariei, aproape intreg centrul arata ca in fotografiile de mai jos. Pe langa faptul ca celor ce trag cabluri le este permis asa ceva, nimeni nu ii obliga sa dea jos cablurile care nu mai sunt folosite, asa ca peste jumatate din ce vedem agatat pe stalpi sunt deseuri. Primaria a facut demersurile necesare pentru ingroparea cablurilor, insa firma castigatoare, "sprijinita" chiar de dl. Apostu, se misca cu deosebit de putin talent.
Locul 7 - Biserica Ortodoxa de pe strada Eroilor
Biserica Ortodoxa de pe str. Eroilor a fost gandita si facuta cu ura, ceea ce se vede in rezultat. Ura era adresata greco-catolicilor, care tocmai primisera inapoi biserica veche de pe Eroilor. Dupa retrocedarea cu scandal, ortodocsii au tinut mortis sa aiba un alt lacas de cult pe aceeasi strada. Rezultatul se vede mai jos, o constructie urata, total neintegrata in peisaj, care strica arhitectura zonei. Daca aveau un pic mai mult tupeu, ortodocsii isi faceau noua biserica in Piata Avram Iancu, in fata catedralei.
Locul 6 - Calea Turzii
Calea Turzii este strada care pleaca din centrul orasului si duce pana la iesirea spre Bucuresti, avand pe toata lungimea 4 benzi de circulatie si urcand Dealul Feleacului. Face parte din Drumul National 1 si din Drumul European E60, fiind una din cele mai circulate artere ale municipiului. In ciuda importantei mari si a traficului deosebit de intens, asfaltul de pe aceasta strada este execrabil si tot mai putin practicabil. Daca nu cunosti gropile si denivelarile, poti ajunge ca dupa parcurgerea ei sa trebuiasca sa mergi cu masina direct in service, ceea ce explica numarul mare de reprezentante auto de la capatul superior al strazii.
In partea superioara a strazii au fost inlocuite in acest an conductele de canalizare, iar in urma lucrarilor de asfaltare efectuate, capacele de canal au ramas cu 10 cm mai sus decat asfaltul, iar suprafata de rulare este mai valurita decat Somesul. In plus, tot in acest segment superior al strazii nu exista trotuare pentru pietoni, astfel ca acestia au de ales intre a merge prin noroi sau pe partea carosabila.
Locul 5 - Piata IRA
Piata IRA s-a vrut a fi o solutie pentru mutarea comertului agricol din centru la perferie, in vederea descongestionarii Pietei Mihai Viteazu. Intentia a fost buna, dar a fost pusa in practica total gresit. Fiindca obiectivul poate fi greu calificat ca si "piata", il voi descrie drept o platforma insalubra plina de praf sau noroi (in functie de vreme), cu drumuri pline de gropi, fara vreun loc de parcare si cu tarabe improvizate dispuse haotic. Daca luam ca si extreme o dintr-un oras indian, Piata IRA este din pacate mult mai aproape de cea de-a doua.
Locul 4 - Linia de tramvai
Neplacerile cauzate de liniile de tramvai au aparut imediat dupa inaugurare, datorita proiectarii si executiei defectuoase. Datorita lipsei unui sistem de fundare si izolare adecvat, vibratiile transmise de tramvaie distrug tot, de la strazile pe care circula la casele de pe aceste strazi. Asfaltul este distrus sistematic, iar imobile vechi, din zona de monumente istorice, au fisuri ce au devenit periculoase. Desi de cel putin 3-4 ani se discuta despre refacerea liniei din fonduri europene, singurele masuri concrete luate pana in prezent sunt cele de carpire a asfaltului din vecinatatea sinelor, efectul acestor operatii fiind insesizabil dupa o luna. Din punctul de vedere al pasagerilor tramvaiului, in timpul unui drum din Manastur in centru se secreta mai multa adrenalina decat la o saritura cu parasuta.
Locul 3 - Canalul Morii
Canalul Morii este un parau care trece prin inima orasului, taind centrul vechi. Desi arhitectii si edilii clujeni discuta de cel putin 10 ani despre transformarea acestuia, canalul ramane un focar de infectie, un depozit de gunoaie si o sursa de mirosuri neplacute, singurii care-l apreciaza fiind sobolanii ce vietuiesc nestingheriti in el. Ultimii care au facut ceva pentru acest canal au fost comunistii, care au acoperit tronsoanele de pe strazile Baritiu si Arges (partial).
Locul 2 - Piata Unirii
Pana acum un an, Piata Unirii era punctul central de intalnire al tinerilor din Cluj. Din dorinta de a o moderniza, municipalitatea a angajat arhitecti de top, romani si mi se pare ca si straini. Scopul era trasformarea pietei intr-un adevarat reper al orasului. Profesionistii in domeniu, impreuna cu edilii, au reusit transformarea unui spatiu primitor cu verdeata si rondouri de flori intr-o platforma pavata cu piatra si presarata cu cateva banci si fantani arteziene pentru care s-au platit 13 milioane de euro. Scazand costul mobilierului urban, asta inseamna ca pentru pavarea fiecarui metru patrat de piata s-au platit aproximativ 600 de euro, ceea ce este enorm. Cu aceiasi bani, se putea pune pavaj de piatra, apoi parchet, apoi gresie scumpa, iar in final o mocheta de calitate. Rezultatul este dezolant.
Locul 1 - Catedrala Greco-Catolica
Dupa mai multi ani de interdictie, Biserica Greco-Catolica a reintrat in legalitate in 1990. Manati de entuziasmul inceputului de drum, de niste fonduri venite de la Vatican si de o megalomanie tipic romaneasca, greco-catolicii au inceput constructia unei catedrale enorme in Piata Cipariu. La proiectarea catedralei, nu au tinut cont de doua lucruri esentiale: banii putini de care dispuneau si numarul mic de adepti ai Bisericii. Astfel, la aproape de 20 de ani de la inceperea constructiei, ceea ce trebuia sa fie o biserica-reper a orasului arata ca o ruina si va arata la fel probabil pentru inca 20 de ani, pentru ca Dumnezeu ajuta in multe domenii, dar se pare ca nu si in cel financiar.
Nota: Redactia Citynews.ro a fost rugata de catre oficiali ai Camerei de Comert Cluj sa faca precizarea ca autorul randurilor de mai sus se afla intr-o grava confuzie: partea de cladire dinspre strada Dragalina nu este proprietatea CCIA Cluj, deci institutia nu are niciun fel de drept sa opereze vreo modificare sau renovare a acelei parti.
citynews.ro
Pentru a primi prompt in fiecare dimineata cele mai importante stiri din orasul meu.