Lipidele in regimul alimentar

Lipidele sau grasimile sunt compusi organici foarte raspanditi in regnul animal si in cel vegetal. Exista mai multe clase de lipide prin structura si prin functiile biologice. In general, sunt fundamentale pentru organism ca elemente constitutive ale materiei vii.

In functie de structura lor, lipidele se clasifica in acizi grasi, trigliceride, colesterol, fosfolipide, sfingolipide si cerebrozide.

Acizii grasi

Sunt unitatile de baza ale lipidelor si pot fi:

-    saturati, cu legaturi simple, exclusiv de origine animala;
-    mononesaturati, cu o legatura dubla, de origine animala sau vegetala;
-    polinesaturati, cu doua sau mai multe legaturi duble, in majoritate de origine vegetala.

Unii acizi grasi sunt numiti esentiali, deoarece organismul uman este incapabilsa ii sintetizeze, dar este necesara preluarea lor prin alimentatie. Printre cei mai importanti se numara acidul linoleic (U6) si acidul linoleic (U3). Acizii grasi esentiali sunt numiti si Omega 3 si Omega 6 si deseori li se face publicitate cum ca arputea limita colesterolemia si reduc riscurile de boli coronariene si ale arteriosclerozei.

Trigliceridele

Reprezinta clasa principala de lipide si sunt formate din trei molecule de acizi grasi, legate la o molecula de glicerol. Trigliceridele se gasesc in foarte multe alimente si, in organism, reprezinta majoritatea grasimilor depozitate. Un consum excesiv de carbohidrati, neutilizati de organism se transforma in lipide, care sunt inmagazinate in stratul adipos de rezerva.

Colesterolul

Este cel mai cunoscut dintre lipide si este exclusiv de origine animala. Printre alimente, galbenusul de ou il contine in cantitati mari. Se gaseste din abundenta in bila, dar este prezent in toate celulele, ca o componenta celulara. Este continut si in sistemul nervos, precum si in creier. Acest tip particular de lipide, cu toate ca este necesar, atunci cand este in exces datorita unui aport alimentar prea ridicat sau datorita productiei prea mari a organismului devine extrem de periculos. In realitate, este capabil sa se depoziteze pe peretii interiori ai arterelor, blocand circulatia normala a sangelui. O dieta echilibrata nu ar trebui sa depaseasca 300 mg de colesterol pe zi.

Colesterolul este transporat in organism de unele proteine speciale, legate de lipide, care se numesc lipoproteine. Acestea permit transportul lipidelor in organism. Principalele lipoproteine din plasma sunt: VLDL (care transporta trugliceridele endogene de la ficat la tesuturi), LDL (care se formeaza de la inceput si au un continut mai redus de trigliceride, dar mai mare de colesterol) si HDL (definite si ca fiind “colesterol bun”, importante pentru metabolismul colesterolului si transportul lui de la tesuturi la ficat). Cu cat este mai ridicata valoarea HDL din sange, cu atat colesterolul este mai utilizat.

Cresterea procentului de lipoproteine LDL in raport cu cele HDL este un factor determinant pentru aparitia aterosclerozei datorita colesterolului care se fixeaza pe peretii arterelor.

Alimentele cele mai bogate in colesterol sunt: creierul de vita, galbenusul de ou de gaina, ouale de rata, gasca si curca, icrele negre, ficateii de pui, ficatul de porc, rinichii de vita, splina de vita, maduva de oase de vita, ficat de oaie, ficat de vita, maruntaie de pasare si miel, untul, maruntaiele de vitel si de iepure, placinta din foi, calamarul, plamanii de vita, langusta, inima de vita, rac, caracatita, sardine in ulei, hamsii sau scrumbii in ulei, tiparul de rau sau de mare, sepia, rata, laptele integral de vaca etc.

Fosfolipide

Sunt lipide cu structura complexa, a caror molecula contine fosfor, si sunt abundente in sistemul nervos din care fac parte integranta. Cele mai importante fosfolipide sunt lecitinele.

Sfingolipide si cerebroside

Sunt alte lipide complexe, care patrund in membrana celulelor nervoase devenind parte a tesutului nervos. Aceasea abunda in creier si sunt fundamentale pentru constructia fibrelor nervoase (mielina).

Functiile lipidelor

Lipidele au functii importante:

-    structurale, deoarece conlucreaza la formarea membranelor tuturor tesuturilor si confera protectie organelor;
-    regulatorii, ca precursori ai unor substante importante, printre care unii hormoni si compusi cu actiune asupra sistemului cardiovascular, asupra functiei renale si a sistemului imunitar;
-    energetice, sub dublul aspect de constituente ale rezervoarelor de emnergie si de indeplinire a functiei de izolant termic pentru mentinerea temperaturii corpului;
-    de transport in organism ale vitaminelor solubile in grasimi (liposolubile), mai exact, vitaminele A, D, E si K.

Surse alimentare

Grasimea imbunatateste consistenta alimentelor si pastreaza aromele, facand mai apetisante multe dintre alimente. Grasimile introduse in organism odata cu alimentele, pot fi vizibile sau invizibile:

-    grasimile vizibile sunt, de exemplu, uleiurile, untul si alte grasimi de condimentare, ori grasimea vizibila din carne si din mezeluri;

-    grasimi invizibile sunt, in schimb, parte integranta a alimentelor, ca de exemplu, grasimea din peste, din oua, din branzeturi, din lapte, din fructele uscate; acestea nu sunt vizibile cu ochiul liber si, prin urmare, sunt greu de separat de alimente.

Acizi grasi nesaturati se gasesc mai ales in uleiurile extrase din fructe, ca de exemplu din masline, ori din seminte (de soia, de porumb, de arahide, de samburi de struguri). In general, acizii grasi nesaturati sunt prezenti in produsele de origine vegetala (mai ales Omega 6), dar se gasesc  si in pestii de apa sarata, bogati in acizi grasi de tipul Omega 3.

Necesitati alimentare

Din punct de vedere alimentar, lipidele furnizeaza cota calorica majoritara: intr-adevar, 1 g grasime dezvolta 9 kcal. Intr-o dieta echilibrata, acestea reprezinta aproximativ 25 % din energia totala. Din acest procentaj nu trebuie sa lipseasca acizii grasi esentiali.

citynews.ro