Magneziul, elixirul sănătăţii

Numit şi “elixir pentru sănătate”, magneziul este o substanţă minerală a cărei importanţă în organism este foarte mare. Una dintre principalele sale calităţi este prezervarea echilibrului nervos şi muscular. De asemenea, joacă un rol esenţial în reglarea ritmului cardiac.

Lipsa magneziului provoacă hiperexcitabilitate nervoasă şi musculară, crampe, furnicături, sensibilitate exagerată la stres, insomnie, oboseală, slabă capacitate de concentrare, precum şi multe alte simptome care completează tabloul afecţiunii numite spasmofilie.

Nervoşi şi anxioşi

Studiile de specialitate demonstrează că aproape un sfert din populaţia adultă suferă de carenţe de magneziu, şi asta din cauza vieţii stresante în care sunt nevoiţi să trăiască oamenii, dar şi a alimentaţiei sărace în fructe, legume, cereale integrale, oleaginoase şi legume uscate. În plus, consumul abuziv de ceai chinezesc şi cafea duce la pierderea magneziului din sânge.

Carenţa magneziului din organism este recunoscută ca fiind cauza unei boli frecvente, de care suferă mai mult de 10 % din populaţie, şi anume spasmofilia sau tetania latentă idiopatică. Această maladie se manifestă printr-o nervozitate excesivă, anxietate, insomnie, crampe, contracţii musculare, fiind în majoritatea cazurilor consecinţă unei alimentaţii sărace în magneziu.

Lipsa de magneziu mai este constatata şi la femeile însărcinate sau care alăptează, la persoanele care suferă de diabet zaharat, care ţin regimuri alimentare restrictive.
Variaţiile cantităţii de magneziu din interiorul celulelor corpului uman sunt controlate de mai multe gene.

Bun pentru inimă şi creier

Magneziul este un metal alcalin implicat în peste 300 de procese chimice importante din organism precum producerea energiei, sinteza moleculelor esenţiale şi transmisia ionilor între membranele celulare, dar şi un mineral anti-stres. Iată câteva lucruri importante pe care trebuie să le ştiţi despre magneziu:

Magneziul este necesar pentru inimă, muşchi şi pentru sistemul digestiv. Are un efect pozitiv asupra membranelor musculare, asupra nervilor în general.
Unul dintre cele mai importante beneficii ale magneziului este că ajută la păstrarea bătăilor regulate ale inimii, dar şi a tensiunii arteriale în limite normale. Întăreşte muşchiul inimii, combătând aritmiile şi palpitaţiile.

Este un alcalinizator pentru organism (creşte nivelul pH-ului), neutralizând acizii.
Relaxează creierul şi sistemul nervos, având efecte de calmare asupra acestora, îmbunătăţind astfel şi flexibilitatea muşchilor, a nervilor, încheieturilor şi ligamentelor.
Este recunoscut pentru calitatea sa de a ameliora crampele menstruale şi retenţia de apă (în combinaţie cu calciul şi vitamina B6).

Inamicii alcolul şi cafeaua

Mai bine de 80% din populaţia lumii are deficienţe de magneziu. Depresia, problemele suprarenale, anxietatea, oboseala, anorexia, problemele menstruale, insomnia, spasmele musculare, convulsiile, hiperactivitatea sistemului nervos etc. sunt toate semne ale deficienţei de magneziu. Deficienţa de magneziu creşte odată cu consumul de alcool, cofeină, pastile anticoncepţionale, excesul de zahăr şi diuretice.

Stresul măreşte cantitatea de magneziu eliminat din organism, făcând inima mai sensibilă, problemele care pot apărea fiind cât se poate de serioase.

Creierul are în mod normal o concentraţie mare de magneziu. Acest element este de aceea extrem de important pentru funcţionarea eficientă a neurotransmiţătorilor.
Magneziul este un sedativ natural care relaxează muşchii şi vasele de sânge. Calciul, pe de altă parte, contractează muşchii. Activează dezvoltarea celulelor, îmbunătăţeşte elasticitatea ţesuturilor şi relaxează sistemul nervos central.

Glanda pituitară se foloseşte de magneziu pentru a regla funcţiile adrenale, tiroide şi paratiroide.

Magneziul joacă un rol important în metabolizarea carbohidraţilor. Poate influenţa de asemenea eliberarea insulinei, hormonul care ajută la reglarea nivelului glucozei din sânge. Deficienţe de magneziu vom întâlni de aceea adeseori la pacienţii bolnavi de diabet de tip 2.

Împreună cu calciul, magneziul menţine densitatea osoasă prevenind osteoporoza.
Ginkgo biloba şi magneziul duc la creşterea fluxului sanguine la nivelul creierului, dar şi al extremităţilor, mâini şi picioare.

Calmant natural

Cea mai bună metodă de a obţine magneziul este prin intermediul alimentelor neprocesate, în general, ce aparţine dietei vegetale. Magneziul stă la baza clorofilei şi ajută plantele la producerea fotosintezei, de aceea va putea fi găsit în orice plantă într-o cantitate mai mică sau mai mare. Alimentele cele mai bogate în magneziu sunt de obicei bogate şi în fibre şi potasiu. Dintre cele mai importante amintim aici alunele, seminţele, nucile şi legumele. Bogate în acest mineral sunt şi merele, caisele, căpşunile şi zmeură, fructele de avocado.

Magneziul mai este denumit şi “mineral antistres”, fiind un calmant natural. El se poate lua, la recomandarea medicului, ca supliment nutritiv în perioadele foarte stresante, dar şi la schimbările de anotimpuri, pentru a scăpa de simptomele asteniei.

Calculează-ţi necesarul!

Necesarul de magneziu variază în funcţie de vârstă şi sex. În medie, pentru a cunoaşte, ca persoană adultă, cantitatea optimă personală cu exactitate, trebuie să înmulţiţi greutatea în kilograme cu cifra şase. De pildă, o femeie care cântăreşte 55 de kilograme ar trebui să consume 55 x 6 = 330 mg/zi magneziu. Cele mai bune surse naturale ale acestui mineral sunt: ciocolata neagră, migdalele, spanacul, fructele uscate (prunele şi stafidele), nucile, bananele, lintea, fasolea, pâinea integrală.

Ioan Alexa

Foto: en.wikipedia.org