Articolele Legii Invatamantului, in dezbatere la Cluj

Noua lege a Invatamantului a fost dezbatuta azi in cadrul unei intalniri la care au participat cadre didactice, inspectori scolari, directori din invatamantul preuniversitar, reprezentanti ai sindicatelor, ai autoritatilor si parinti.

Printre articolele legii care au fost dezbatutea astazi s-au numarat cele care prevad eliminarea liceele pedagocice si introducerea predarii in limba materna a istoriei si geografiei Romaniei.

Legea Invatamantului, care a fost adoptata de Camera Deputatilor si se afla in prezent la Senat, a fost subiectul discutiilor care au avut loc in sala festiva a Liceului Teoretic “Bathory Istvan”.

Primul articol pe marginea caruia s-a discutat a fost eliminarea liceelor pedagogice, motivarea fiind necesitatea ca profesorii sa aiba studii superioare. Vladimir Pop, reprezentant al Sindicatului Preuniversitar Clujean a declarat ca eliminarea profilului pedagogic al liceelor este ilogica.

“Credem ca a preda in invatamantul preprimar si primar cu profesori este costisitor si ineficient, iar desfiintarea liceelor pedagogice este grabita. Abilitatile pedagogice se formeaza mai bine la varsta adolscentei, cand efervescenta intelectuala este maxima. Pana acum acest sistem a functionat si ni se pare ilogic sa renuntam la el. Am consemnat aceasta opinie cu argumente mult mai largi si o vom inainta reprezentantilor ministerului”, a declarat Pop.

Articolul 37 din Legea Invatamantului, care prevede studierea Istoriei romanilor si a Geografiei Romaniei in limba materna a fost un alt subiect intens dezbatut. Reprezentantul Sindicatului Preuniversitar Clujean e de parere ca articolul este unul sensibil.

“Noi sustinem predarea in limba romana acestor materii. Predarea limbii romane ca limba straina este insuficienta pentru a asigura elevului care apartine unei minortitati sanse de integrare sociala si participare la viata cetatii comparabile cu cele ale elevului roman. In plus, este si argumentul lingvistic, concesia de transcriere este absurda, deoarece toponomia geografica si antroponomia istogeografica sunt parti ale limbii romane si nu pot fi integrate intr-o limba straina, decat sub sanctiunea ridicolului”, a mai afirmat Vladimir Pop.

Acesta a fost completat de profesorul Gheorghe Berar, care a vorbit despre precedentul din 1924. “Legea Educatiei din 1924 prevedea expres predarea istoriei, geografiei si culturii civice in limba romana. Constitutia din ’23 a prevazut in mod expres aceste obligatii, in conditiile in care Romania de atunci isi proclamase statutul national, deci exista acest precedent”, a declarat Berar.

Printre alte articole care au fost dezbatute la intalnirea de astazi s-au numarat si evaluarea o data la patru ani a institutiilor de invatamant, finantarea scolilor private, a programului de “after-school”, adica “Scoala dupa scoala”, dar si descentralizarea invatamantului.

Bogdan Buburuz