Arta olaritului se invata in Piata Muzeului

Margele, imbracaminte populara romaneasca, ceramica, picturi pe sticla si alte obiecte traditionale sunt expuse incepand de astazi in Piata Muzeului. Ca surpriza pentru clujeni, in fiecare zi vor avea loc demonstratii de olarit.

Membrii Asociatiei Mesterilor Populari au venit la acest targ cu obiecte traditionale romanesti, precum porturi populare, icoane pe sticla, cercei si margele, cojoace, opinci si altele. Printre mesterii populari care vin la targ se numara si mesteri de maghiari care  promoveaza obiecte traditionale autentice. O atractie a acestui targ este ceramistul Sorin Dan Bucur, care va face si demonstratii de olarit la roata in fiecare zi. La un stand amenajat in fata Casei Matei, artistul a inceput sa invarta roata si sa creeze diferite obiecte.

"Voi crea tot ce se poate, de la pahare de tuica, pahare pentru vin, ulcioare, vaze", a explicat artistul. Ceramistul a inceput acest mestesug acum sapte ani, dar de doi ani o face mult mai serios pentru ca are la dispozitie un cuptor electric, mai performant. "Nu fac foarte multa ceramica utilitara pentru ca nu e cazul, mai mult obiecte medievale, decorative", a spus el. A terminat Scoala de Arta Populara din Cluj-Napoca, unde a invatat sa faca oale la roata. "Totusi, practica te invata mai mult. E un hobby care a ajuns o meserie", a povestit Sorin Bucur. "Imi place foarte mult ceramica medievala, dar avem unele cerinte la muzee, targuri, sa facem un gen de ceramica mai populara pentru a se pastra traditiile", a explicat Sorin Bucur.

Cu magazinele nu prea colaboreaza, pentru ca acestea au adaos foarte mare. "Decat sa le tinem acolo, preferam sa le vindem noi. Iarna lucram si vara le ducem la vanzare. Dar se vinde putin, comparativ cu alte lucruri. Mai facem cercei, bratari, lucruri complementare, ca sa fim rentabili pentru ca astfel iti pierzi rostul. Doar ca pasiune e greu sa supravietuiesti doar din ceramica", a explicat artistul.

Preturile obiectelor pe care le confectioneaza incep de la doi lei si pot sa ajunga la 20 de lei. "Nu facem obiecte mai scumpe pentru ca se vand mai greu in general", a spus el. Strainii mai vin si cumpara de la el, insa, lucruri mai mici. "Ei vor sa ia un suvenir pe care scrie o locatie fixa, sa-i aminteasca de locul respectiv", a spus Bucur.

Un alt mester popular prezent la targ este Palaguta Hodor, din judetul Maramures, satul Slatioara. Amplasata undeva in fata Casei Matei, femeia tese la un razboi traistute. "Fac orice de la traistute, toluri, stegare", a spus femeia. Pasiunea ii vine de cand era mica si o vedea pe mama ei torcand la caier noaptea. "Voiam sa lucrez si eu, dar ea spunea ca sunt prea mica si ca am timp. Ma trimitea mereu la culcare", a povestit ea.

Primul caier si l-a facut singura, dupa ce a vazut cum si-l creeaza mama sa. Vanzarea tesaturilor nu prea are mult succes, insa, se mai gasesc oameni interesati de asa ceva. "A venit la mine o fata dintr-un ansablu care a spus ca vrea pe scena o traistuta si i-am facut", a spus Palaguta Hodor.

Targul mesterilor populari va dura pana pe 3 octombrie, in Piata Muzeului, intre orele 10 si 20. Momentul se inscrie in promovarea proiectul "Retea urbana pentru inovarea in ceramica" (UNIC), care prevede dezvoltarea industriei ceramice la nivel local. Acest proiect este finantat din fonduri structurale aflat in derulare de catre Primaria municipiului Cluj-Napoca, alaturi de alte municipii cu traditie in arta ceramicii si portelanului, precum Pecs, Limonges, Faenta, Sevila si Aveiro.

"Este vorba de un proiect desfasurat pe o perioada de trei ani si prevede dezvoltarea industriei ceramice la nivel local prin revitalizarea mestesugului traditional de prelucrare a portelanului si ceramicii", a explicat Mirela Nicoschi, coordonator proiect UNIC. In toti acesti trei ani se vor organiza schimburi de experienta, targuri la care se finanteaza participarea mesterilor. "Pentru anul 2010 am dori sa luam legatura cu cel care detine colectia de la fosta fabrica Iris si sa facem un muzeu al ceramicii", a explicat unul dintre organizatori.

Luiza Mesesan