Ce s-a mai pastrat astazi din Clujul interbelic?

Strazile Clujului in perioada interbelica erau curatate si pavate intr-un mod similar cu cel actual. In schimb, fata de situatia de astazi, Primaria detinea mii de terenuri libere de sarcini.

“Dovezile” in acest sens pot fi vazute in expozitia deschisa astazi in Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca, organizata de Arhivele Nationale si istorici clujeni. Activitatea desfasurata astazi de Rosal Grup si Brantner, stropirea strazilor cu apa nu este o practica moderna (foto 1). In anii interbelici, strazile Clujului erau ingrijite la fel. De asemenea, pavarea arterelor insemna o activitate la fel de complexa ca astazi, doar ca utilajele de atunci aveau roti de metal si cadru din lemn (foto 2).

Clujul aveau putin peste 100.000 de locuitori intre cele doua razboaie mondiale, dintre care cei mai multi erau maghiari, adica 48.000, urmati de romani – 35.000, evrei  - 13.000, romi – 1.000 si alte etnii si nationalitati.

“Clujul era extrem de bogat. Avea hectare de terenuri agricole, paduri, mii de terenuri. Primaria era o institutie foarte bogata si avea in buget prevazuti bani chiar si pentru hrana vagabonzilor veniti din alte localitati”, a explicat istoricul Vasile Lechintan, unul dintre organizatorii expozitiei.

Federatia de Futbol si Asociatiunea Birjarilor

Municipalitatea avea si atunci o publicatie, comparabila ca scop si continut cu actualul Jurnal Municipal. Aceasta se numea Buletinul Oficial (foto 16). Si atunci, Primaria analiza planse cu diverse proiecte de constructii (foto 3), printre ele fiind si propuneri pentru sediul institutiei (foto 4).  “In aceste planse sunt expuse doua viziuni din perioada Renasterii pentru posibilele sedii ale Primariei. Acestea nu s-au mai concretizat”, a adaugat Lechintan.

Piata Unirii era locul unde isi avea locul nu numai statuia lui Matei Corvin, ci si lupoaica reasezata anul trecut pe pietonala Eroilor (foto 5). In ceea ce priveste sportul, in perioada interbelica, municipalitatea avea o “comisiune districtuala de futbol”, care facea parte din Liga de Nord, toate subordonate “Federatiei Romane de Futbol Asociatie” (foto 6). Tot o “asociatiune” era si cea a birjarilor (foto 7).

Cine au fost predecesorii lui Apostu si Boc?

Expozitia prezinta si primarii care au condus Clujul in perioada interbelica. Primul primar roman al Clujului a fost dr. Iulian Pop (foto 8). In mai 1923, functia de primar e preluata de dr. Octavian Utalea (foto 9), capitan de geniu in rezerva. In 1926, conducerea orasului e preluata de dr. Theodor Mihali (foto 10), urmat de Coriolan Tataru in 1931 (foto 11). Un an mai tarziu, dr. Sebastian Bornemisa, fondatorul revistei “Cosanzeana” de la Orastie preia functia de primar al Clujului (foto 12). Peste patru luni, in luna iunie, dr. Victor Deleu (foto 13), fost organizator al Corpului Voluntarilor Romani din Rusia devine primar al orasului, urmat la un an de prof. univ. dr. Nicolae Draganu (foto 14).

La 23 septembrie 1938, dr. Sebastian Bornemisa revine la conducerea Primariei clujene fiind numit printr-un Inalt Decret Regal. In acea perioada, sediul Primariei era in Piata Unirii, in cladirea unde astazi functioneaza Directia de Taxe si Impozite a institutiei (foto 15).

Unii dintre organizatorii expozitiei au sugerat ca urmatoarea expozitie pe care Arhivele Nationale si Primaria ar trebui sa o deschida este una pentru perioada 1990 – 2011. “Avem o amintire buna a acestei perioade prin filme si fotografii. Eu care lucrez de sapte ani la Primarie am vazut filme mai vechi cu Bulevardul Eroilor si nu imi vine sa cred ca arata asa rau. Noi speram ca prezentul sa il facem mai bun cu ajutorul clujenilor.

Alexandra Pacurar
Foto: citynews.ro