Ce trebuie sa faca Clujul pana sa ajunga Capitala Culturala

Primarul Sorin Apostu a anuntat la inceputul lunii martie intentia Clujului de a candida la titulatura de Capitala Culturala europeana. Ce nu a mai mentionat primarul este ca, pana la statutul visat, Clujul are de indeplinit o multime de criterii.

Citynews.ro va prezinta care sunt acestea, potrivit documentelor oficiale ale Comisiei Europene. Astfel, administratia clujeana va trebui sa depuna, cu sase ani inainte de anul in care doreste sa devina, o documentatie bogata, construita pe baza unui chestionar. In cazul in care trece de faza de preselectie, Clujul va trebui sa completeze si mai in detaliu aplicatia pusa la dispozitie de Comisia Europeana.

Multiculturalitatea, un punct-cheie

Chestionarul are sapte sectiuni, iar prima dintre acestea, “Principii de baza” se axeaza pe motivele pentru care Clujul merita sa devina capitala culturala europeana. Pe langa aceasta, Uniunea Europeana mai cere informatii despre programul care are urma sa fie implementat in cazul in  care Clujul ar primi aceasta titulatura si zona, orasele si regiunile care ar urma sa fie implicate in programul cultural planificat.

Una dintre intrebari se refera la evenimentele care sunt dedicate anumitor grupuri tinta sau minoritati nationale, urmarindu-se multiculturalitatea mult trambitata a municipiului. Clujului i se solicita si date referitoare la impactul pe care l-ar avea evenimentele culturale planificate la nivel european, punctandu-se inclusiv originalitatea programului.

Capitala cere un director artistic. Cine se anunta?

Printre aspectele vizate de juriul care va fi format din reprezentanti ai Comisiei Europene si ai Guvernului Romaniei este si intentia de colaborare un alt oras care va obtine, in acelasi an, titulatura de Capitala Culturala. A doua si a treia sectiune se refera la structura evenimentelor, respectiv organizarea si finantarea lor.

La capitolul organizare este specificat faptul ca va trebui sa existe un director artistic al evenimentelor ce vor avea loc. Formularul de inscriere cere detalii referitoare la profilul acestei persoane, cum va fi selectata si in ce conditii, cand isi va incepe activitatea si care va fi domeniul sau de activitate, desi aceste detalii nu sunt punctate decat in stagiul final de selectie.

De unde vin banii pentru evenimente?

Capitolul “Finantare” solicita precizarea sumelor alocate pentru organizarea anului in care Clujul ar urma sa obtina titulatura dorita si care sunt sursele de finantare.
In plus, oficialii europeni vor sa stie daca s-a votat alocarea sumelor necesare in cadrul administratiei sau daca nu, cand se va intampla asta, dar si planul de atragere a unor sponsori.

Urmatoarele capitole se refera infrastructura orasului (transporturi si turism) si la strategiile de comunicare referitoare la eveniment. Comunicarea si promovarea evenimentelor trebuie sa aiba o sectiune separata in buget. Infrastructura de turism, in special industria hoteliera nu pare a fi o problema pentru Cluj, unde proiectele pentru hoteluri infloresc, desi in prezent, nu exista cerere pentru astfel de servicii.

Evenimentele culturale, maxim detaliate

In ansamblu, procesul de selectie pune mare accent pe latura culturala a orasului, iar sansele de reusita cresc odata cu numarul de evenimente culturale si raza de impact a acestora. Un plus il reprezinta si crearea unui sistem de evaluare si monitorizare a evenimentelor din anul in care Clujul ar putea deveni capitala europeana. Documentatia trebuie prezentata cu mai multe detalii in stagiile finale de selectie si trebuie sa fie elaborate obligatoriu si in limba engleza.

Inca doi ani si jumatate pentru pregatiri. Clujul nu se grabeste

La momentul anuntarii candidaturii s-a prezentat si grupul de initiativa pentru acest proiect format din primarul Sorin Apostu, arhitectul Ionel Vitoc, reprezentantul Fundatiei Carpatica, rectorul Universitatii Tehnice Cluj-Napoca Radu Munteanu si reprezentanti ai cluburilor Lions si Rotary. Munteanu declara la momentul anuntarii candidaturii orasului ca acest fapt dovedeste existenta unei strategii la nivelul municipiului.

Pasii oficiali incep in anul 2013, iar in cazul in care Clujul trece de preselectie, cu patru ani inainte de anul vizat (primul an “liber” este 2020), institutiile europene afla ce a deliberat juriul. In final, numirile le face Consiliul Europei.

In prezent, lucrarile grupului de initiativa se limiteaza la intalniri si discutii. “Chiar acum (15 aprilie – n.red. – pt mesagerul) am incheiat o intalnire cu rectorii universitatilor din Cluj. Se lucreaza”, a mentionat scurt primarul Apostu.

Alexandra Pacurar