Cladirile "invizibile" ale Clujului

Cine isi mai aminteste de cea mai veche sinagoga iudaica din Cluj? Sau de casa de rugaciune a evreilor, Ohel Mose, in traducere Coltul lui Moise? Putini sunt cei care strabat centrul municipiului si recunosc cladirile evreiesti atunci cand trec pe langa ele. Multe dintre acestea sunt "ascunse" privirilor trecatorilor de portile care inchid cunoscutele ganguri ale Clujului.

Reconditionari din banii de chirie Vechi de sute de ani si pline de istorie, cladirile din Cluj-Napoca, administrate de Comunitatea Evreiasca, nu mai seamana cu ce erau odata. Putine dintre acestea au fost renovate de curand si este vorba de sinagoga de pe strada Horea si casa de rugaciune de pe strada David Francisc. "Noi ne autofinantam. Singura noastra sursa de venit sunt banii pe care ii primim din inchirierea cladirilor care ne apartin. Din acesti bani ne platim utilitatile, intretinem cimitirele, ne ingrijim de evreii batrani si bolnavi care  nu mai au pe nimeni aici si, din ce ramane, incercam sa mai reconditionam cate o cladire. Acum, de curand, am reusit sa reamenajam casa de rugaciune Ohel Mose, care dateaza dinainte de primul Razboi Mondial si la care pana acum nu s-a facut nimic", a spus Mihail Ronai, secretar al Comunitatii Evreiesti din Cluj.

Desi vechile geamuri au fost schimbate cu geamuri termopan, secretarul Comunitatii spune ca s-a incercat pastrarea arhitecturii. "Tot acum de curand am zugravit sinagoga de pe Horea. Cladirile din dreapta sinagogii si din spatele acesteia, unde functioneaza o gradinita si scoala de muzica "Augustin Bena"sunt tot ale noastre, insa nu le mai putem administra. Folosim banii pe care ii primim drept chirie", a mai completat Ronai.

Chiriasi de generatii Strazile Regele Ferdinand, Paris, Croitorilor, George Baritiu sunt doarcateva dintre locatiile unde sunt amplasate multe dintre cladirile iudaice. Chiar daca in multe dintre acestea isi desfasoara activitatile diferite societati comerciale, in unele apartamente sau garsoniere locuiesc, de zeci de ani, in chirie familii, care au pastrat traditia de a nu pleca din acele locuinte cu o arhitectura speciala. "Parintii si buncii mei au stat aici, practic eu am crescut aici, asa ca nu am vrut sa plec. Platesc chirie aproximativ doua sute de lei, dar tot la trei luni se mai adauga ceva la aceasta suma. Nu sunt conditii luxoase, insa m-am obisnuiesc sa traiesc in aceste incaperi cu bolta", a spus pentru citynews.ro un chirias care locuieste in vechea sinagoga iudaica, situata pe strada Regele Ferdinand.

Dinafara, cladirea arata deplorabil, ca o casa parasita. In spatele vechii sinagogi se afla zidul de vest al cetatii si Biserica Franciscana. Un miros intepator de vechi te izbeste in mometul in care treci de poarta veche de lemn, dinspre strada Regele Ferdinand. Cladirea nu a mai fost reconditionata din 1830, cand a ars si a fost reconstruita. "Eu de cand ma stiu stau tot aici, dar nu am vazut pe nimeni sa faca nimic. O parte din zidul cetatii s-a surpat, nu se vede de aici de verdeata care a crescut peste el, insa nimeni nu a venit sa constate ceva", a spus cu parere de rau in glas, chiriasul de pe Ferdinand.

Probleme multe, bani putini In momentul de fata, in Cluj traiesc circa cinci sute de evrei. Multi dintre ei sunt batrani si bolnavi,parasiti de cei dragi, care au ales sa traiasca in strainatate. "Comunitatea Evreiasca se ingrijeste si de soarta celor bolnavi, ai caror copii nu se mai afla in tara. De multe ori noi trebuie sa ne ocupam si de cheltuielile de inmormantare", a explicat secretarul Comunitatii Evreiesti. Alte probleme de care Comunitatea trebuie sa se ingrijeasca sunt administrarea cimitirelor si nu in ultimul rand administrarea numeroaselor cladiri.

"Inca nu am avut probleme sa ne plece chiriasii din cauza ca starea cladirilor este proasta. Nu arata bine, intr-adevar, insa ne straduim sa facem ce putem si sa mai carpim pe ici pe colo. Nu vrem sa se spuna despre noi ca suntem lenesi si pentru ca suntem putini nu facem nimic pentru oras. Incercand sa reconditionam cladirile, ne facem partea noastra de puzzle din procesul de infrumusetare al orasului", a afirmat Mihail Ronai.

Ancuta Stavar