Cluj-Napoca nu are drumuri spre Europa

Aceasta este concluzia analizei arhitectului-sef al municipiului, Ligia Subtirica, cea care a definit si a reamintit caracteristicile care fac Clujul un oras cu potential spre o dezvoltare europeana, fiind in centrul Zonei Metropolitane. Analiza contine profilul spatial si functional al Zonei Metropolitane, parte integranta a Planului Integrat de Dezvoltare (PID), aflat astazi la cea de-a treia dezbatere, unde au fost urmarite aspecte privind tendinte de evolutie spatiala.

Printre premisele care stau la baza polului de crestere Cluj-Napoca sunt structura economica diversificata, pol de interes financiar si economic, pozitie dominanta in zona in domenii ca invatamant, cercetare sau sanatate, viata culturala active, prin teatre si opere, dar si filarmonica, muzee sau monumente culturale, furnizor de forta de munca si populatie rezidenta pentru zonele periurbane, dar si calitatea de centru administrativ traditional. Printre trasaturile polului de crestere se afla calitatea de centru universitar a orasului, capitol la care a fost mentionata "cea mai mare universitate de stat din tara, de nivelul celor din Europa Centrala" - Universitatea “Babes-Bolyai”.

Un aspect mai putin incurajator este lipsa legaturilor propriu-zise cu Europa. Mai exact, in PID este mentionat faptul ca singurele legaturi de infrastructura rutiera cu Europa sunt drumul european E60 sau DN1, fiind mentionat si un proect in curs de realizare - Autostrada Transilvania. In plus, in cadrul retelei de transport, "din cele 30 de proiecte la nivel european (perioada 2007-2013), trei traverseaza Romania, dar traseul lor nu trece prin regiunea nord-vest, nu sunt in proximitatea polului de crestere Cluj-Napoca", arata PID. La capitolul trafic aerian, Clujul figureaza cu Aeroportul International Cluj-Napoca.

La capitolele urmatoare au fost prezentate structura orasului, cu zonele de mare concentrare de activitati economice - Calea Turzii (reprezentante auto, statii carburanti, comert, activitati productive si de depozitare), zonele Tetarom I sau II (zone de productie, depozitare si de servicii hoteliere), zona centrala (reconversii functionale, servicii si comert si zona de extindere a intravilanului (locuinte si dotari).

Au fost amintite planurile de reabilitare si modernizare a centrului orasului prin finalizarea pietonalei Eroilor, impreuna cu modernizarea Pietei Unirii (in lucru), pietonalizarea strazii Potaissa, refatadizarea cladirilor, reabilitarea ansamblului monument istoric al cladirii Cazino si a Parcului Central (in stadiul de proiect), restaurarea Zidului Cetatii (nivel de proiectare) si reabilitarea Canalului Morii (demarat cu reabilitarea unui segment al canalului din zona centrala). In plus, tot pentru zona centrala se urmareste descongestionarea tarficului prin realizarea de parkinguri si aplicarea prevederilor din studiile de circulatie existente.

Planurile municipalitatii pentru cartiere sunt deja cunoscute de toata lumea - intretinerea, modernizarea si reabilitarea strazilor, amplasarea de parkinguri supraterane pentru solutionarea lipsei de spatii de parcare si degajarea strazilor, extinderea retelelor utilitare, dar si crearea de noi cartiere. "Orasul s-a dezvoltat mai mult in partea de sud, astfel ca municipalitatea a avut in vedere si partea de nord, unde exista proiecte pentru doua cartiere, dintre care mai evoluat este cel pentru Cartierul Lomb. Acesta nu are numai functiuni de locuinta, ci si alte dotari si servicii", a afirmat Ligia Subtirica. Arhitectul-sef a amintit si de nevoia de spatii verzi si de agrement, subliniind intentia Primariei de a amenaja parcuri-paduri in zone ca Hoia, Faget si Lomb. Tot in noile cartiere sunt prevazute spatii pentru noi campusuri universitare, parcuri IT si noi parcuri industriale.

La capitolul infrastructura rutiera stam prost si cand vine vorba de legaturile cu localitatile din Zona Metropolitana, una dintre caracteristicile ariei de influenta din jurul polului de crestere fiind necesitatea unor investitii majore la infrastructura tehnico-edilitara la retele si sistemul de transport rutier pentru o mai buna legatura cu retele europene de transport si comunicatii. "Densitatea retelei rutiere in jurul polului de crestere se situeaza la putin peste media nationala (de 0,33 kilometri/kilometru patrat), problema majora fiind data de cresterea semnificativa a parcului auto, a traficului rutier (de marfa si de persoane), fapt ce impune modernizarea si intretinerea corespunzatoare atat pe drumurile nationale cat si pe cele judetene, alaturi de atentia aparte care trebuie acordata drumurilor comunale sau forestiere, avand in vedere importanat acestora in valorificarea potentialului tursitic, piscicol sau cinegetic", potrivit PID.

Probleme sunt si in privinta retelelor utilitare, mai exact retelele si sistemele de alimentare cu apa si canalizare. Desi cele existente asigura alimentarea cu apa, "calitatea apei furnizate uneori este sub standardele aaceptate din punctul de vedere al parametrilor chimici", iar in ansamblu "canalizarea in sistem centralizat este mult deficitara, realizandu-se de regula in sistem local", potrivit aceluiasi document.

Pentru viitor, Zona Metropolitana Cluj va avea ca industrii-motoare industria energetica, sectorul IT si comunicatii, servicii pentru afaceri, servicii medicale specializate, bioeconomie bazata pe cunoastere, invatamant superior focalizat pe cercetare-dezvoltare.

Alexandra Pacurar