Clujenii sarbatoreau Craciunul interzis

In perioada comunismului, Craciunul constituia una dintre putinele ocazii de revolta a romanilor impotriva sistemului, celebrand pe ascuns o sarbatoare interzisa de un regim ateu care incerca sa distruga adevaratele traditii crestine ale poporului roman.
Gradul ridicat de control pe care aparatele represiunii comuniste il exercitau asupra cetatenilor isi punea accentul si asupra modului de viata al acestora, trairile fiind toate supuse cenzurii. Aceste realitati erau si mai accentuate in orase unde “peretii aveau urechi”.

“ Sarbatoream Craciunul <>. Totul era pregatit pe ascuns pentru ca ne era frica sa nu afle nimic vecinii care fi putut sa le <> celor de la Securitate”, spune un clujean care a trait drama comunismului.

In Cluj, ca in oricare oras din Romania comunista, faptul ca oamenii se bucurau de lucrurile marunte reprezenta farmecul sarbatorilor de iarna. Decoratiunile se gaseau greu, iar atunci cand un glob se spargea intreaga familie traia o tragedie. Ghirlandele din hartie si ingerasii facuti manual de copii, toate aveau o valoare aparte si ofereau bradului interzis o imagine mai personala.

“Impodobeam bradul chiar daca nu aveam voie si, in plus, primeam si colindatorii care veneau la casele noastre noaptea tarziu, pentru a nu fi vazuti. Le mai dadeam cate un mar, cate o nuca pentru ca in acea vreme era mai greu sa dai bani”, adauga clujeanul.

Pentru cadoul lui Mos Gerila, parintii economiseau tot anul, iar pana in noaptea de Craciun il ascundeau undeva in casa. Chiar daca era o portocala sau un pulover, copiii erau mandri de darul de la Mos si se bucurau fara sa mai aiba alte pretentii.

“Cadoul de Craciun era unul saracacios, cel mai potrivit cadou fiind o pereche de sosete sau o camasa. Era greu pe-atunci, nu vreau sa retraiesc acele momente”, spune o clujeanca din ochii careia se citea un sentiment de melancolie.

Raluca Grecu