Conservarea patrimoniului, o problema europeana

Dezbaterea organizata astazi cu ocazia Saptamanii Mobilitatii Europene a implicat reprezentanti ai agentiilor de mediu, ai administratiei locale, ai Inspectoratului Scolar Judetean, ai Institutiei Prefectului Cluj, dar si a unor organizatii non-guvernamentale de mediu si de promovare utilizarii bicicletei. Un punct important al discutiei s-a axat pe impactul traficului asupra patrimonului istoric si instrumente posibile pentru prezervarea acestuia. "Avem un patrimoniu de a carui valoare suntem constienti. In prezent, exista o colaborare buna intre administratia publica si Comisia de Monumente, fara precedent. Dorim sa protejam acest patrimoniu. Nu doar Romania sau Clujul au probleme in prezervarea patrimoniului", a declarat arhitectul-sef al municipiului, Ligia Subtirica.

Aceasta a detaliat si initiativa unei asociatii europene de mediu, care a solicitat Parlamentului European "dreptul de veto" asupra protectiei patrimoniului arhitectural si peisager. "Adesea, din considerente economice prezentate ca prioritare, patrimoniul arhitectural si peisager este trecut in planul doi sau exclus. Acest drept de veto are rolul de a apara acest patrimoniu. Avem onoarea sa cerem Parlamentului European sa impuna identificarea unui instrument pentru apararea patrimoniului, in fiecare stat", a adugat Subtirica.

Municipalitatea are in vedere o extindere a arterelor pietonale din centrul orasului ca masura de a proteja constructiile istorice prin diminuarea circulatiei auto. Printre urmatoarele strazi care vor deveni pietonale au fost enumerate Samuil Micu, Ion Ratiu si Episcop Ioan Bob. In plus, au fost amintite proiecte similare de restaurare a unor elemente de patrimoniu, cum ar fi restaurarea celei de-a doua incinte fortificate din zona strazii Potaissa, restaurarea Parcului Central si a cladirii Cazinoului, unde se va avea in vedere reabilitarea aleilor, o reabilitare dendrologica prin care fiecare arbore va fi inventariat, analizat si supus unei expertize. Mai mult, Primaria Cluj-Napoca intentioneaza inchiderea fronturilor la strada, masura prin care portile baroce tipice Clujului si care sunt originale sa fie protejate, respectandu-se caracterul orasului. "Trebuie sa actionam strict", a concluzionat Ligia Subtirica.

Alte subiecte abordate in cadrul dezbaterii au fost programele educationale desfasurate in perioada 16-22 septembrie in scolile clujene, in scopul sensibilizarii tinerilor pentru reducerea poluarii si utilizarea mijloacelor de transport alternative, nepoluante. Liana Muresan, reprezentantul Agentiei pentru Protectia Mediului, a dezvaluit un program cu o durata de cinci ani legat de explorarea calitatii aerului, care are ca scop incadrarea indicilor in valorile normale prin utilizarea mijloacelor de transport neconventionale, transportul electric, bicicletele, realizarea de zone pietonale, spatii verzi, fluidizarea traficului si, in final, o incadrare a indicilor monitorizati in valorile normale.

Primarul Sorin Apostu a asigurat faptul ca noul Plan Urbanistic General va tine cont in special de promovarea turismului. Prin urmare, noul PUG va contine premisele de pietonalizare sau semipietonalizare a unor zone importante din oras. "E in curs de elaborare noul PUG care va fi diferit mult, chiar total, de fostul PUG. Noi vom folosi situatii reale, si nu avionul. Propunem noi zone verzi, de agrement, strazi pietonale pentru ca una dintre axele noului PUG va fi turismul. Avem un aeroport pe cinste", a declarat primarul Sorin Apostu, care a promis noutati in acest sens in perioada urmatoare.

Alexandra Pacurar