DEZBATERE PID Primeaza proiectele cu continuitate

Dezbaterea privind planul de actiune pe perioada 2009-2013 inclus in Planul Integrat de Dezvoltare (PID) pentru Zona Metropolitana Cluj a fost obiectul celei de-a cincea dezbateri publice din seria de sase astfel de evenimente. Astazi, primarul Sorin Apostu a sintetizat proiectele propuse de autoritatile fiecarei comune in parte, corelate cu cele propuse pentru municipiul Cluj-Napoca.

"Trebuie sa vedem care sunt prioritatile zonei pentru o perioada mai mare de timp si cum sunt coordonate acestea cu proiectele concrete. In alegerea proiectelor se va tine cont de maturitatea lor si de capacitatea de cofinantare. Este necesar sa stabilim directia de dezvoltare si sa avem un plan de actiune care sa asigure dezvoltarea economica si sociala pe termen lung. Intreaga Zona Metropolitana Cluj (ZMC) va fi dezvoltata ca un pol de competitivitate, iar comunele vor trebui sa dezvolte proiecte incluse in industriile motoare stabilite", a declarat primarul.

Edilul a continuat cu enumerarea proiectelor, inclusiv cele ale municipiului Cluj-Napoca, care afecteaza direct sau indirect comunele membre ale ZMC. Astfel, cele mai importante proiecte din planul de actiune pana in 2013 si cu obligatia implementarii pana in 2015 ar fi extinderea liniei de tramvai si a transportului in comun in intreaga zona metropolitana, realizarea Centurii de Ocolire Sud pe cele trei tronsoane ale traseului Someseni - Borhanci - Calea Turzii - Manastur, extinderea sistemului de management de trafic in tot arealul discutat, dezvoltarea turismului, punerea in valoare a patrimonului cultural - reabilitarea cladirii Cazino si a zidului Cetatii din centrul orasului, reabilitarea Bailor Someseni si Cojocna, crearea unei infrastructuri conexe in scopul promovarii turistice, realizarea centrului de informare turistica pentru judet, programul de reabilitare termica prin sprijin guvernamental, crearea de noi spatii verzi din fonduri guvernamentale, definitivarea proiectelor derulate de Compania de Apa Somes in Salaj si Cluj, managementul integrat al deseurilor, dezvoltarea resurselor umane, incurajarea frimelor si universitatilor pentru dezvoltarea si ehiparea infrastructurii privind resursele umane, dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale, de sanatate, de asistenta sociala, prin realizarea de centre specifice, cresterea si dezvoltarea productivitatii agricole, extinderea retelelor de utilitati in zona rurala a ZMC si dezvoltarea capacitatii administrative la nivelul ZMC.

Comuna care a venit fara niciun proiect a fost Garbau, in comparatie cu Tureni, care a enuntat pe lista 26 de proiecte. Consiliul Judetean (CJ) Cluj a venit cu lista proprie de proiecte, printre care cele  binecunoscute - dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Cluj-Napoca (extinderea pistei pana la 3.500 de metri, sistematizarea traficului in zona, crearea unui parking, a unui terminal cargo), Spitalul Regional de Urgenta, Sistemul Integrat de Management al Deseurilor care ar trebui sa rezolve problema depozitarii deseurilor pentru 20 de ani.

Institutiile care au preferat sa isi prezinte proiectele aflate in curs de derulare a fost Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Cluj si Casa Corpului Didactic, care au amintit trei proiecte in valoare de sase milioane de euro. Primul, intitulat ReForm Transilvania, in valoare de 2,5 milioane de euro, are ca obiectiv general cresterea calitatii si adaptabilitatii ofertei de formare profesionala continua la cerintele mediului de afaceri din Macroregiunea 1 din Romania. Cel de-al doilea este un program de formare, si anume Competente integrate pentru societatea cunoasterii, in valoare de 2 milioane de euro, care are ca scop dezvoltarea unui nou sistem de management al calitatii formarii continue centrat pe asigurarea de competenta cheie.

In cele din urma, a fost mentionat proiectul Monitorizarea insertiei socio-profesionale a absolventilor IPT pe piata muncii, in valoare de 1,5 milioane de lei, care urmareste cunoasterea dimensiunii si a calitatii insertiei profesionale a absolventilor invatamantului profesional si tehnic (IPT), a ratei de continuare a studiilor si a duratei procesului de tranzitie spre un loc de munca.

In final, Sorin Apostu, seful polului de crestere Cluj-Napoca, a amintit ca o caracteristica foarte importanta pentru proiectele comunelor care vor ajunge sa fie implementate este sa aiba continuitate si sa nu fie "rupt in bucati". Mai exact, pentru exemplificare, edilul a declarat ca un proiect pentru un centru social creat de comunele Floresti si Gilau are sanse mai mari fata de un proiect similar dintr-un judet vecin sau de unul inaintat de o singura comuna. La fel stau lucrurile si in cazul unui proiect pentru anumite drumuri. Sansele mai mari le are un prioiect de reabilitare a unor artere care lega anumite puncte de interes, de exemplu creeaza o conexiune intre centuri de ocolire.

Specialistii din domeniul fondurilor eruopene au venit cu o prezentare a posibilitatilor deschise celor care fac parte din ZMC. La dezbaterea de astazi au luat parte si reprezentanti ai Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Vest si ai unor institutii din subordinea Ministerului Educatiei. Acestia au pus la dispozitia celor prezenti informatii legate de oportunitatile de aplicare pentru proiecte din domeniul educational si al resurselor umane. Alin Campean, reprezentantul Ministerului Educatiei, a afirmat ca deocamdata in ZMC se desfasoara pe resurse umane proiecte strategice mari, cu valori intre 500.000 si 5 milioane de euro, ale caror beneficiari sunt universitatile din Cluj si alte institutii similare, printre care Universitatea Babes-Bolyai, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara si Agentia de Stiinte Colective din Romania. Campean a subliniat ca si primariile sunt eligibile pentru acest gen de proiecte.

Reprezentantii ADRNV au dat detalii legate de viitorul pol de competitivitate de la Radaia, comuna Baciu, unde vor fi dezvoltate proiecte de 50 de milioane de euro, si care au ca obiect cercetarea, educatia si transferul tehnologic, energii regenerabile, biotehnologii, materiale noi, servicii de asistenta in afaceri, consultanta in domeniul legislativ, formare profesionala, iar ca grupuri-tinta au fost amintite institutiile de cercetare, univeristatile, firmele, administratiile publice, investitorii straini.

Primarul Sorin Apostu i-a indemnat pe cei prezenti la dezbaterea de astazi, in mare parte reprezentanti ai administratiilor publice locale sa acceseze Internetul pentru a vedea cum a ajuns Spania sa obtina cu 28% mai multi bani europeni pentru proiectele sale. In prezent, proiectele depuse de comune si de Cluj-Napoca depasesc cu 10% banii disponibili initial prin programele de finantare.

Alexandra Pacurar