„Istanbulul” Clujului, scos la mezat

Complexul comercial Piața Mărăști este scos la vânzare, pentru 800.000 de euro. Deocamdată nu s-a arătat nimeni interesat de ghiveciul inestetic de tarabe ridicate unele peste altele, pe cinci etaje. Bun venit în Instanbulul Clujului. 

Mărăştiul nu concurează decât cu Mănăşturul la tonuri de gri. Cum treci de zona istorică a centrului, te izbește diferența de stil și arhitectură – casele boiereşti sunt înlocuite cu blocuri comuniste, construite inițial pentru muncitorii de la Combinatul de Utilaj Greu (CUG). Aranjate ca niște piese de domino, blocurile par triste și murdare chiar și în lumina caldă a soarelui de toamnă. În inima cartierului s-a ridicat pe nesimţite, etaj cu etaj, complexul comercial Piața Mărăști, un furnicar de galerii, scări şi tarabe, unde găseşti orice, de la ceasuri Gucci contrafăcute la cheie franceză de 16.

Mecca cu sclipici

Ecletică în înfățișare, Piața Mărăști poate fi comparată cu un veritabil business center: aici întâlnești cele mai variate tipuri de magazine, de la îmbrăcăminte și încălțăminte „made in China”, saloane de frizerie, cosmetică și solar, supermarket, băcănii, brutării, feronerie, un bar obscur cu jocuri electronice, un restaurant tip „împinge tava”, o sală de fitness, o pizzerie cu nume stâlcit italienesc, o farmacie, chiar și un parking de mașini!

Piaţa începe să zumzăie de la primele ore ale dimineții. Coridoarele înguste se animă treptat, iar clădirea începe să trepideze. La 9.00, comercianții au deja marfa întinsă pe rafturi şi pe manechinele care străjuiesc intrările în magazine, ca niște soldați înzorzonați, gata de atac. Pentru comercianți, dimineața înseamnă o cafea de la automatul de la colț și o țigară fumată pe fugă în spatele, în faţa sau în lateralul clădirii, pentru că în complex fumatul este interzis. În așteptarea mușteriilor, comercianții își scot taburetele la intrare și se lansează în cele mai felurite discuții, de la probleme casnice – familie, curăţenie şi cratiţe de mâncare – până la arestarea primarului Apostu. 

Când îi întrebi însă de afaceri și profit, toți se întristează și apoi se zburlesc la tine: „Cum să meargă? Prost, don’șoară! Ca toate din țara asta!”, exclamă Mircea P., patronul unui magazin cu haine pentru femei și bărbați. Ca la un semnal, capete curioase răsar din celelalte magazine și se prind în discuție. “Unii muncesc și alții fură. Ce credeți, de unde au ăia mari atâția bani? Din muncă cinstită? Nu, nu mai cumpără lumea ca altădată, le e frică să scoată un ban din buzunar pentru o haină nouă, preferă să o poarte pe cea de anul trecut”, explică un vecin de palier. 

“Europa” ca un fel de Chină 

Față în față cu el, are un mic magazin de îmbrăcăminte pentru femei doamna T. Şi ea se plânge că nu mai are vânzare ca pe vremuri, în schimb taxele și impozitele nu o lasă să respire. Pentru un spațiu comercial de 20 de mp, ea plătește 400 de euro chirie, plus o taxă pentru folosirea scărilor rulante din complex.

Lansată în afaceri imediat după Revoluție, clujeanca a început serios să comercializeze diverse produse acum 11 ani, cu marfă adusă de la turci, unguri și polonezi. Astăzi, la fel ca restul comercianților, îşi aduce marfa de la celebrele depozite Europa și Dragonul Roșu din București, care vând en-gros.

“Marfa de la polonezi e cea mai de calitate, să știți!”, spune ea, apăsând pe toate ş-urile şi ţ-urile din propoziţie. Doamna T. se aprovizionează odată la două săptămâni, când se duce fie cu maşina, fie cu trenul la unul din angro-urile amintite. “Le luăm de la Europa. Clientela noastră nu își permite să cumpere un pulover de 100 de lei, așa că aducem și noi produse mai ieftine, de la chinezi”, explică ea. Avantajul comercianților: pentru îmbrăcăminte și încălțăminte adaosul comercial poate să fie și de până la 300%! 

De toate, pentru toți

Dacă etajele superioare sunt dominate de magazine cu haine sclipicioase, rochii de mireasă “bătute” în pietre lucioase sau pantofi care imită cu succes modelele unor branduri cunoscute, la parter dai peste un amalgam de mărfuri. Nu contează ceea ce cauți, aici mai mult ca sigur vei găsi: ceasuri replică Gucci și Calvin Klein „made in China”, munți de jucării de plastic sau de pluș, undițe de pescuit, cosmetice cât vezi cu ochii, jenți de mașini, ustensile casnice, ochelari de soare sau cd-uri și casete cu muzică.

Pe palierul cu de toate, Eksek Csaba vinde de câțiva ani buni casete și cd-uri pentru melomani de toate genurile. Cel mai bine merg, spune el, artiştii autohtoni de muzică populară. „Astăzi nu prea mai cumpără lumea, de când pot să scoată de pe Internet. Casete, de exemplu, vindem maxim două pe zi, de obicei le cumpără persoane care au casetofon în mașină”, explică el. Mai mare căutare o au cd-urile cu compilații de „greatest hits”, pe care el le vinde la preţuri cuprinse între 15 și 22 de lei.  

Se vinde cu 800.000 de euro

În luna iulie a acestui an, spațiul comercial Piața Mărăști a fost scos la vânzare de proprietar, omul de afaceri clujean Costică Pocol. Construcția de cinci etaje plus parter, cu o suprafață totală de 990 mp, se vinde cu 650 de euro/mp plus un TVA de 24%, adică o suma totală de 800.000 de euro. Potrivit anunțului activ postat pe site-ul firmei consulting4you.ro, în prezent spațiul comercial este închiriat, contractul fiind făcut până la sfârșitul anului, cu posibilitate de prelungire; dar există și posibilitatea de a-l cumpăra integral cu preluare de chiriași sau de a achiziționa doar un etaj sau două, în funcție de buget.

Chiar dacă aduce mai mult a bazar oriental, complexul comercial din Piața Mărăști nu este tocmai un loc ieftin de închiriat. Potrivit firmei Blitz Imobiliare, un spațiu comercial de 50 mp dotat cu apă, curent, gaz, canalizare, telefon, internet și aer condiționat se închiriază cu 10 euro/mp, adică 500 de euro pe lună. Ce şanse are Costică Pocol să vândă? Oferta este foarte bună, spune Ivo Bîrzan, specialist în spaţii comerciale şi retail la Grup de Lux, pentru că la un venit din chirii de aproximativ 120.000 de euro pe an îţi recuperezi investiţia în mai puţin de şapte ani.

“Randamentul în acest caz este de 15-20%, faţă de 2,5-3% cât îţi oferă băncile, sau 6,5% cât câştigi dacă cumperi titluri de stat”, explică el. Rămâne de văzut dacă-şi doreşte cineva un bazar.

Cine este Costică Pocol?

Uriașa construcție din Piața Mărăști aparține omului de afaceri Costică Pocol, personaj care a intrat în atenția presei și a organelor juridice în urma unor afaceri dubioase. În 1999, când a început fără autorizaţie lucrările la mega-construcţia din Piaţa Mărăşti, el a fost arestat sub acuzaţia de uz de fals și înșelăciune. Însă nici controalele Serviciului de Urbanism, nici amenzile şi nici ultimatumul prin care i se cerea demolarea construcţiei neautorizate nu a oprit lucrările.

Amenda de 100.000 de lei pentru ridicarea ilegală a complexului emisă pe numele firmei Center Star, care administrează Piața Mărăști și care aparține tot lui Pocol a fost, surprinzător, anulată. 

Anul acesta investitorul a mai scăpat basma curată şi dintr-un alt proces, intentat de Primăria Cluj-Napoca pentru un alt imobil pe care l-a construit pe strada Sitarilor nr. 12. 

Doctorat în Piaţa Mărăşti

Fascinația pentru orientalismul super-construcției Piața Mărăști a ajuns până într-acolo încât a devenit subiectul unei teze de doctorat. Lucrarea „Informalitate și clientelism” are ca studiu de caz tocmai celebra piață și aparține lui Amelia Cîndea, absolventă a Facultății de Sociologie, din UBB. Interesant este modul în care aceasta este tratată – ca spațiu post-socialist liber pentru dezvoltarea micilor comercianți şi a îmbogățiților peste noapte.

„Piața Mărăști a fost aleasă ca obiect al studiului pentru varietatea categoriilor de rezidenți de aici – producători, consumatori, comercianți, dar și diversitatea și dinamismul relațiilor dintre aceștia, relații care au dus treptat la crearea acestui spațiu”, precizează autoarea în argumentul tezei.  

Ramona Costea