Nasi de strada noua

Fat Frumos si Ileana Cosanzeana nu au nici o sansa sa se intalneasca, la Cluj. Cel putin nu in cartierul Cordos, unde strazile care poarta numele celor doi indragostiti de basm sunt paralele de la un capat la altul. In Cluj-Napoca sunt 1.104 strazi. Cum au ajuns ele sa-si poarte numele?

In fiecare an, o mana de oameni intocmeste o lista a numelor cu care vor fi botezate strazile nou nascute. Asta se intampla de cel putin o suta de ani, potrivit istoricilor. Si atunci, ca si acum, intre cei care au aceasta responsabilitate se numara oameni de cultura, academicieni si profesori universitari.

Fructele Zorilor si statiunile Gheorghenilor

In trecut, responsabilitatea numirii unei strazi revenea in principal primarului. “Primarul se consulta cu comunitatea academica, istorici, filosofi si profesori universitari. Se luau in considerare motive de inspiratie din folclor, aspiratii ale umanitatii si personalitati, in general legate de regiune si localitate”, explica istoricul Tudor Salagean.

Daca in trecut numele strazilor erau alese aleator, in ultimii ani denumirile s-au facut pe cartiere si pe categorii. “Incercam sa facem in asa fel incat denumirile strazilor sa fie din acelasi domeniu, pe cartiere. De exemplu, in Zorilor sunt strazi cu nume de fructe sau de arbori, precum Ciresilor sau Caisului. In Gheorgheni, inca din timpul comunismului, strazilor li s-au dat nume de statiuni turistice, ca Azuga, Baisoara sau Scarisoara”, explica Molnos Lajos.

In calitate de presedinte al Comisiei pentru Invatamant, Culte, Cultura, Drepturile Omului, Minoritati si Societate Civila a Consiliului Local, el este, de cativa ani, “nasul mare” al strazilor din Cluj, supervizand intocmirea listei cu denumiri pentru strazile nou infiintate sau pentru cele care, dintr-un motiv sau altul, trebuie sa-si schimbe numele. Lista, care se actualizeaza anual, contine aproximativ 30-40 propuneri.

“Au mai ramas aproximativ cinci-sase denumiri care nu au fost folosite pana acum, dar trebuie sa intocmim o noua lista curand”, spune Molnos. Propunerile sunt apoi validate de Comisia judeteana pentru atribuirea denumirilor, care verifica daca numele de pe lista au sau nu potentialul de a “deranja” opinia publica.

Pretentiile lui Funar

“Filmul” numirii strazilor incepe inca din primii ani ai secolului XX. Conform referentului Arhivelor Nationale din Cluj-Napoca, istoricul Vasile Lechintan, multe din denumirile strazilor de azi sunt mostenirea perioadei in care Clujul a fost sub ocupatia Ungariei, fiind doar traduse ulterior in romana. In perioada interbelica, strazile au fost denumite dupa personalitati istorice - General Ion Dragalina (a murit eroic in luptele de pe Valea Jiului, in Primul Razboi Mondial), Ion Neculce (cornicar moldovean si mare boier, a ocupat diferite demnitati importante in perioada lui Dimitrie Cantemir) si mai tarziu Ion Mester (erou al Revolutiei de la 1848).

Dupa anul 1945, denumirile au trecut printr-o perioada de rusificare, iar odata cu anii ’60 strazile incep sa capete denumiri comuniste. Revolutia din ’89 duce la schimbari radicale, pe harta municipiului aparand strazi cu nume ale unor oameni care erau “persona non grata” in perioada comunista.

Lechintan, care a facut parte din Comisia judeteana pentru atribuirea denumirilor in perioada in care primar al Clujului a fost Gheorghe Funar, s-a vazut nevoit sa refuze unele propuneri. “Vroia Funar sa schimbe denumirile strazilor Marginasa, Cotita sau Fabricii de Zahar, pe motiv ca suna urat. Numele acestor strazi arata o evolutie istorica a orasului, nu pot fi schimbate, chiar daca pentru unii nu au sens”, spune el, precizand ca strada Fabricii de Zahar se numeste asa pentru ca acolo exista o fabrica inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea, iar strada Marginasa pentru ca acolo a fost candva marginea orasului.

“Numele acestea nu pot fi schimbate, pentru ca trebuie sa ai, ca oras, o identitate. Tot Occidentul se mandeste cu strazile vechi, cu denumirile acestora. Ce n-ar da americanii sa aiba asa strazi?!”, spune istoricul.

Piata Bartolomeu Anania si strada Adrian Paunescu?

Chiar daca nu intra in atributiile sale sa denumeasca strazi, Lechintan si-ar dori sa faca lucrul acesta, in cazul primei strazi din Cluj atestata documentar, inca din anul 1361, si care azi de numeste Regele Ferdinand. “Dorinta mea este ca aceasta strada sa revina la denumirea initiala de Platea Pontis, adica Strada Podului. E cea mai veche strada atestata a unui oras transilvan si trebuie sa ne mandrim cu ea. Poate doar in Brasov sau Sibiu sa mai existe strazi atat de vechi”, spune el, recunoscund, totusi, ca nu a facut o cerere scrisa Primariei in care sa ceara modificarea denumirii strazii. “Am asteptat sa se autosesizeze, in urma articolelor pe care le-am publicat”, a motivat Lechintan.

Astfel de cereri sunt, oricum, foarte rare; in ultimii trei ani doar doua propuneri de acest gen au fost inaintate municipalitatii. Potrivit reprezentantilor Primariei Cluj-Napoca, ambele propuneri au venit anul acesta si vizeaza doua personalitati care au incetat recent din viata: prima a fost facuta de o persoana din Resita, care cere autoritatilor locale sa denumeasca o strada sau o piata cu numele regretatului mitropolit Bartolomeu Anania, iar cealalta din partea unui clujean ce propune denumirea unei strazi dupa poetul Adrian Paunescu.

Lucrurile nu sunt, insa, atat de simple cum ar parea la prima vedere. “Nu dorim sa denumim doua strazi dintr-un cartier marginas dupa aceste doua personalitati, care merita o piata sau o strada mai centrala. In plus, conform unei ordonante din 2002 nu putem sa schimbam denumirea unei strazi pana la recensamant”, au precizat reprezentantii Primariei. Pe de alta parte, insa, urmatorul recensamant va avea loc chiar in toamna acestui an (ultimul a fost facut in 2002), asa ca cele doua cereri si-ar putea gasi curand raspuns.
 
A fost odata ca niciodata

Daca numele strazilor din centru - Regele Ferdinand, Eroilor sau Memorandumului - au aproape toate semnificatii profunde, cartierele “ascund” si denumiri inedite, care ii lasa masca uneori chiar si pe soferii de taxi. E si cazul strazilor Fat-Frumos si Ileana Cosanzeana, ambele din cartierul Cordos, aproape de iesirea din oras spre comuna Baciu. Cele doua strazi au o vechime de peste 50 de ani, Fat-Frumos fiind atestata documentar in 1933 (denumirea a fost aprobata cel mai probabil de primarul Nicolae Draganu, care a fost investit in functie in ’33), iar Ileana Cosanzeana in 1957.

Atestata inca din 1941, strada Ravasului - care continua, in Manastur, strada Ciuobanului - nu ascunde nicio poveste cu vreo scrisoare pierduta (sau daca ascunde, legenda s-a pierdut chiar ea in negura vremurilor), fiind pur si simplu tradusa din maghiara. Tradusa din maghiara a fost si Locomotivei, insa in acest caz denumirea are logica, strada fiind situata chiar langa gara. Cine cauta un sanatoriu pe Strada Sanatorului, din Dambul Rotund, nu are nicio sansa sa-l gaseasca, institutia medicala fiind demult desfintata. Fiind insa atat de popular, autoritatile au decis sa lase numele strazii neschimbat.

Bogdan Buburuz

Foto: citynews.ro