Ne-clujenii Clujului

Cluj-Napoca este cunoscut tarii in special prin universitatile si clinicile sale. Aici vin anual sa ia lumina cartii mii de tineri din toate colturile tarii. Sunt atrasi de calitatea actului universitar, de parfumul vietii de student, de oportunitatile pe care le ofera in ultimii ani. Dar Clujul este plin de oameni care au venit aici in urma cu ani buni si au ramas. Clujenii nascuti aici le spun "vinituri". Si-au intemeiat familii, si-au zidit cariere si formeaza, la randul lor, oamenii de maine ai cetatii. De ce au ales scoala clujeana si, mai ales, de ce au ramas aici?


Fost elev al liceului "Andrei Saguna" din Brasov, scoala de referinta a Transilvaniei, academicianul Ioan Aurel Pop, directorul Centrului de Studii Transilvane, a fost indrumat spre Cluj de un dascal al sau, oltean la origini."Eu sunt in primul rand ardelean si, desi Bucurestiul era mai aproape de Brasov decat Clujul, studiind la liceul "Andrei Saguna" auzeam tot timpul faptul ca am onoarea de a fi elevul  unui liceu care a dat tarii  47 de academicieni. Si acolo, la acea scoala, am avut un profesor de limba romana - Ioan Topolog Popescu, inca activ in viata culturala a Brasovului, care mi-a spus ca in cazul in care vreau sa fac scoala serioasa sa vin la Cluj, deoarece in capitala totul este politizat. Chiar si pe acele vremuri era aceasta problema.Si a avut dreptate: pentru mine, pasionat de stiintele umaniste, scoala clujeana a fost una deosebita. Aici am avut ocazia sa studiez limbile clasice, obligatorii pentru un istoric, paleontologia, istoria istoriografiei, toate  acestea predate de oameni de seama, profesori romani, maghiar, germani.  De-a lungul vremii am fost invitat in mai multe randuri sa plec la Bucuresti, am fost ispitit cu diverse functii, dar eu cred in meseria mea de istoric, iar istoria Transilvaniei se face la Cluj. Marea cultura germana nu se face doar la Berlin, cea franceza la Paris; eu nu sunt de acord cu centralismul, cu superioritatea capitalelor fata de provincie. Scoala serioasa se poate face oriunde, iar Ardealul a fost provincia cea mai aproape de Occident. Transilvania ocupa circa 40% din teritoriul tarii, aproape jumatate din populatia Romaniei traieste aici, unora nu le-o fi placand, dar eu cred ca modelul european de cultura este mult mai  prezent aici, Trasnilvania este modelul de urmat pentru avea o cultura european", considera academicianul clujean.


Prorector al Universitatii "Babes-Bolyai", profesorul Nicolae Bocsan considera fireasca optiunea pentru Cluj. "Eu sunt banatean si am venit la Cluj la scoala pentru ca aici era, si inca este, o scoala cu traditie, iar  noi, tinerii banateni, eram indreptati spre Cluj inca de pe bancile liceelor. Profesorii nostri, si ei formati la aceasta scoala, ne orientau spre scoala clujeana pentru ca la randul lor fusesera indreptati sprea aceasta scoala de catre dascalii lor. Adica era de la sine inteles ca un banatean sa nici nu-si puna problema Bucurestiului sau a altui oras. Mai exista la acea vreme asa-numitul mit al vietii studentesti de la Cluj, o viata mirifica si aparte. Si mai exista o pleiada de dascali, in frunte cu academicianul Constantin Daicoviciu, argumente imposibil de refuzat de cei care voiam sa invetam carte.  Nici o clipa nu mi-am pus problema sa ma duc in alta parte, iar dupa terminarea scolii tot ce mi-am dorit a fost o cariera la Cluj. Munca de opt ani in Biblioteca Centrala Universitara a fost definitorie pentru destinul meu, cunostintele dobandite m-au legat si mai tare de acest oras. Nu cred ca as putea trai in alta parte", a declarat profesorul Bocsan.


Intre creatoarea de moda Elena Basso Stanescu, olteanca la origine, si Cluj a fost o iubire la prima vedere. "In primul moment in care am venit aici, undeva in jurul anului 1978, mi s-a parut ca este o alta lume, a fost un «coup de foudre». M-a atras zona asta, oamenii sai. Am multe afinitati cu tot ce inseamna Cluj, am simtit chiar din prima clipa ceva aparte, ceva ce tine de empatia cu un loc sau o stare. Si asa a ramas pana astazi", a precizat  celebra creatoare de moda.


Constantin Asavoaie, presedintele organizatiei Prison Fellowship Romania, se declara a fi "un moldovean maritat la Cluj".  "Iubesc foarte mult Clujul, mentalitatea deosebita a oamenilor de aici, caldura comunitatii, generozitatea acesteia. Noi, ca organizatie, avem activitati si la Bucuresti, colaboram cu Ministerul Public, cu Ministerul Justitiei, cu Administratia Penitenciarelor, dar in lumea miticilor este foarte greu sa te descurci. Eu sunt convins de faptul ca, pe baza experientei, oamenii din provincie, politicieni sau ce or fi, au o viata scurta in capitala. Oamenii, guvernantii, interactioneaza mai greu, nu-mi place mentalitatea oamenilor de acolo, imi place aici si aici raman", ne-a marturisit Asavoaie.


Originara din judetul Valcea, scolita si stabilita la Cluj, directoarea adjuncta a Directiei judetene de asistenta sociala si protectia drepturilor copilului Cluj dr. Nicoleta Molnar a venit aici pentru ca asa a vrut. "Am avut un prim esec la admiterea la facultate in Bucuresti, nu am regretat prea tare pentru ca oricum nu mi-a placut deloc orasul, aglomeratia, viteza cu care pareau ca se misca toate. Mama ar fi vrut sa ma duc la Craiova, care era foarte aproape de casa, tata  mi-a sugerat Iasi sau Cluj, si a fost Cluj. Am venit aici in 1979, in 1982 m-am casatorit, Istvan mi-a furat inima, iar de atunci nu m-am gandit niciodata sa plec. Imi place orasul, civilizatia, linistea de aici, caldura oamenilor, izul de vechi si antic, in sens bun, starea mentala aparte pe care toate astea ti le dau. E altceva, diferit de restul lumii, este orasul meu si al familiei mele", spune Nicoleta Molnar.


Acestia fac parte din oamenii care au ramas aici  in vremurile in care Clujul era "oras inchis", putini fiind cei care reuseau sa obtina aici un loc de munca. Dar care, avand diploma de Cluj, puteau munci in orice alta parte a tarii, cu precadere in capitala.


In acest moment, mare parte dintre tinerii absolventi ai universitatilor clujene originari din alte colturi de Romanie raman aici. Motivele sunt diverse, dar au ceva in comun: spiritul orasului, mandria de a apartine Clujului.


Cornelia Trif