Somesul, o sursa de energie insuficient exploatata

Somesul ar putea fi exploatat energetic in acelasi timp, prin intermediul unor microhidrocentrale, sustine Stefan Pop, specialist in hidrotehnica. Cu un proiect bine intocmit, constructorii s-ar apuca de lucru chiar de maine

In bazinul hidrografic al raului Somesul Mic s-a desfasurat in perioada 1968-1988 un amplu program de constructii hidroenergetice, care a avut ca rezultat o cascada de hidrocentrale, realizata in 8 trepte, constand din 5 baraje, 8 centrale hidroelectrice si peste 30 de kilometri de aductiuni principale si secundare. Volumul de apa acumulat in cele cinci lacuri de acumulare este de aproximativ 290 de milioane de metri cubi.

De acest lucru ar putea sa profite in continuare autoritatile clujene, prin exploatarea energetica a cursului Somesului chiar in interiorul orasului. „Clujul este in avalul unor lucrari importante hidroenergetice, care modifica si cursul din interior. In amonte avem Tarnita, Somes-Mariselu, Gilau. Avem debite de la 6 mc/secunda la 60 de mc/secunda. Diferenta de cota ar trebui exploatata energetic”, explica Pop, fostul director al Hidroelectrica.

Microhidrocentrale pe Somes

Cu o experienta de aproape 40 de ani in domeniul hidroenergiei, Stefan Pop spune ca prin consultarea unor specialisti in proiectare, discutiile despre transformarea Somesului Mic in canal navigabil si exploatarea energetica ar putea deveni oricand realitate. „Traseul care ar urma sa fie amenajat este de 9 kilometri, diferenta de nivel este de 8 metri pe verticala. Din experienta mea as spune ca se pot face 3-4 trepte cu microhidrocentrale, cu ecluze. Eu sunt executant si tot imi dau seama de aceste lucruri, daca vine cineva cu un proiect, noi am fi primii care ne-am pune pe treaba”, spune Pop.

De-a lungul timpului si alti oameni de afaceri clujeni au venit cu  idei pentru a reduce costurile cu energia electrica din oras. Mai mult, la inceputul acestui an, omul de afaceri Viorel Timoce propunea autoritatilor construirea unei microhidrocentrale pe Somes pentru a alimenta cu electricitate stadionul Cluj Arena, costurile estimate fiind de 100 de ori mai mici.

Regularizare si indiguire

Potrivit lui Pop, cei de la Administratia Bazinala de Apa Somes-Tisa, responsabili de raul Somes, ar trebui ca mai intai de toate sa se ocupe de regularizarea cursului si amenajarea unor diguri mai inalte si mai solide, care ar proteja si malurile. „Daca ne uitam acum, cand ploua puternic in unele zone apa depaseste nivelul digurilor si erodeaza malurile. Trebuie o regularizare, asa cum se face in dreptul aeroportului si reglarea suprafetei de apa. Acolo (la aeroport, n.red.) am inteles ca deja sunt proiecte pentru agrement. Daca se face pe o portiune, se poate face pe tot, trebuie doar cineva sa aduca banii si sa puna proiectul pe masa”, a adaugat tehnicianul.

In ceea ce priveste costurile, Pop a ezitat sa faca o estimare in calitatea sa de „executant de lucrari”, insa este convins ca acestea nu ar trebui sa fie foarte mari, iar investitiile ar fi amortizate in scurt timp prin avantajele pe care le-ar crea un astfel de proiect.

Cristina Mihaila (Servus_Cluj)