Transporturile si turismul, puncte-cheie in dezvoltarea ZMC

Reprezentanti ai administratiei municipiului Cluj-Napoca, ai comunelor care fac parte din Zona Metropolitana Cluj si ai judetului Cluj s-au intalnit astazi pentru ultima oara pentru a discuta Planul Integrat de Dezvoltare (PID) inainte ca acesta sa fie discutat si aprobat de fiecare comuna in parte. "De acum, Cluj-Napoca nu mai gandeste numai pentru sine. Uniunea Europeana (UE) a gandit crearea unor megalopolisuri care sa le concureze pe cele din Statele Unite ale Americii. In urma discutiilor cu primarii de ieri, noi toti am inteles faptul ca clasificarea comunelor care se intampla azi se datoreaza modului de dezvoltare al polilor de crestere al polilor de crestere. Acestia au fost alesi special si sunt in asa fel amplasati pentru ca ulterior sa aleaga pe cei care sa faca parte din coridoarele paneuropene", a declarat Sorin Apostu.

In urma celor sase intalniri si dezbateri, primarul municipiului a declarat ca au fost consolidate doua concluzii referitoare la dezvoltarea Zonei Metropolitane Cluj. "Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport la nivelul municipiului Cluj-Napoca, a comunelor imediat invecinate, inclusiv a cailor de comunicatii, cum ar fi centurile conexate commune este extreme de necsara. Cel de-al doilea punct este promovarea turismului, informarea si digitalizarea unei zone cat mai extinse din polul de crestere", a mentionat edilul.

Actualul PID va fi actualizat in anul 2012, cand va fi adaptat la noile conditii, iar proiectele pe care le prevede acesta vor trebui implementate pana in 2013, pana cand trebuie cheltuiti banii obtinuti de la Uniunea Europeana. Urmatorul "val" de proiecte va demara in 2013 si va dura pana in 2020. "Acolo vorbim de alte sume si de zone deja constituite", a apreciat primarul. Acesta a explicat faptul ca anii urmatori vor insemna si o etapa de extindere pentru ZMC, in care comunele care nu au dorit sa "intre" ca membri fondatori vor putea sa devina simpli membri.

Proiectele care vor avea cele mai bune sanse pentru a obtine finantare sunt cele care au continuitate. "Nu vrem ca, odata toate contractele facute, banii sa fie retrasi ca in Spania si Grecia. Au fost cazuri cand UE a aprobat initial proiectul, iar la vizita proiectului au vazut ca nu se indeplineste targetul si au fost retrasi banii. Totul trebuie sa fie bine ancorat in realitate. Ni s-a atras atentia ca in fata specialistilor ministerelor si UE, care detin date foarte complete proiectele vor fi verificate daca apar pe harta lor de proiecte. Proiectele dumneavoastra sunt pentru apa, canal, scoli, dispensare si drumuri. Atunci cand acest proiect apare pe harta lor ca singular, are sanse mici sa fie aprobat, daca nu are nicio continuitate. Am avut o surpriza extrem de placuta sa aflu ca majoritatea comunelor care fac parte din diferite asociatii, deja conlucreaza. De exemplu, pentru retele de utilitati care se continua dintr-o comuna in alta. Comunele Vultureni si Borsa lucreaza impreuna", a continuat Apostu.

Acesta a amintit de un studiu recent facut de un club de sociologi, care a plasat in top zece al comunelor din Romania opt comune din apropierea municipiului Cluj-Napoca, ca si comune cu maxima dezvoltare. Printre comunele bogate apar asadar Tureni, Gilau, Feleacu, Baciu, Apahida, Chinteni si Jucu, iar la capatul celalalt al clasamentului s-au clasat cele mai sarace localitati, printre care Borsa si Ciurila.

Suma totala de care poate dispune polul de crestere Cluj-Napoca si zona sa de influenta este de 82,4 milioanede euro, iar membrii ZMC par increzatori in reusita proiectelor.

Alexandra Pacurar