De ce "crapa" 134 de firme pe zi in Ardeal?

Aproape jumatate dintre patronii romani care au decis in 2009 sa isi inchida afacerile ca urmare a problemelor financiare sunt din zona Ardealului. Statisticienii au de-a face cu cifre record in aceste zile. Ei au numarat nu mai putin de 53.355 de firme din aceasta regiune care si-au lichidat activitatea anul trecut, iar in prima luna a lui 2010 cifra celor care si-au pus business-ul “in cui” a mai saltat cu 4.173. O parte a ales dizolvarea sau radierea voluntara a societatilor, insa grosul administratorilor a optat pentru suspendare. Raportat la numarul de zile din ianuarie, rata “mortalitatii economice” la nivelul Ardealului a fost de 134 de firme pe zi!

Suspendari mai multe cu circa 300 %
Primul loc in regiune in privinta numarului de societati cu activitatea suspendata il ocupa Bihorul, cu 296 de firme inchise in ianuarie. Vorbim de o crestere cu 448% fata de prima luna a anului trecut, cand judetul inregistra doar 54 de astfel de cazuri. Pe pozitia a doua in clasament, cu 257 de societati abandonate de administratori, e Brasovul iar pe pozitia a treia se afla Clujul, cu 241 suspendari inregistrate si un plus de 234,72% comparativ cu ianuarie 2009.

Cel mai mare salt l-a facut judetul Caras-Severin, care, de la 5 firme suspendate in prima luna a anului trecut, a sarit acum la 58. Cresterea raportata este de 1.060% ! La nivel national au fost cuantificate 6.000 de noi societati care au “dat coltul”,  704 fiind din Bucuresti. In toate judetele din Ardeal vorbim cifre record: Timis 240, in conditiile in care in 2009 erau doar 33, Arad 182 (+102%), Mures 192 (+638%), Maramures 177 (227%), Sibiu 177 (+149%) Satu Mare 130 (+140%), Hunedoara 108 (+390%), Alba 106 (241%), Bistrita-Nasaud 75 (+581%), Salaj 63 (+293%),  Harghita 64 (326%), Caras-Severin 58 (+1060%) si Covasna 46 (+283%).

Productia si serviciile, primele in topul “deceselor”
Specialistii care analizeaza trend-ul economiei romanesti indica faptul ca valul a lovit in plin firmele mici si milocii iar pe segmente de activitate firmele de prestari servicii sunt principalele afectate. Au cazut si foarte multe afaceri pe sectorul confectiilor si textilelor iar in constructii au ramas in picioare doar firmele cu contracte solide. La polul opus se afla comertul si in special alimentatia. Societatile de profil au inregistrat scaderi destul de insemnate la incasari pe parcursul anului trecut insa au reusit sa se mentina pe linia de plutire avand in vedere ca numarul consumatorilor se mentine constant, chiar daca cererea a fost in scadere.

Presedintele Camerei de Comert si Industrie Maramures, Gheorghe Marcas, a aratat ca se poate vorbi de o crestere de la sase pana la noua ori a numarului de firme suspendate. “Este regretabil faptul ca statul nu sustine indeajuns firmele care isi trimit angajatii in somaj tehnic. In mod normal autoritatile din Romania ar trebui sa solicite ajutoarele financiare de sprijinire a IMM-urilor si deopotriva a microintreprinderilor, ajutoare stipulate de catre Consiliul Europei inca din  11-12 decembrie 2008. Pe termen scurt, mediu si lung efectele vor fi majore, statul ajungand in momentul de fata sa fie un concurrent al firmelor si nicidecum un veritabil partener. Pentru redresarea acestor societati comerciale pe termen scurt se impune abordarea a trei segmente – investitiile din sistemul bugetar, relansarea agriculturii, respectiv relansarea a turismului”.

Potrivit directorului Directiei Finantelor Publice Sibiu, Grigore Popescu, multi dintre patroni isi falimenteaza singuri firmele, ca sa scape de datorii. Ei isi trec apoi afacerile pe alte firme, nou-create. "Primul pas este declararea insolventei, dupa care incearca o reorganizare. Avantajul este ca, in insolventa, nu mai trebuie sa platesti debitorii, datoriile la stat, nimic. Noi in acest moment avem pe rol in jur de 650 de insolvente", a declarat Grigore Popescu, pentru citynews.ro. Popescu este de parere ca numarul mare de falimente este totusi un semn bun, pentru ca "se face ordine".

Statul, dusmanul numarul unu al firmelor?!
Explicatiile expertilor in domeniul economic indica in mod cert faptul ca statul e vinovat de situatia creata. “Suspendarea activitatii firmelor este data si de politica fiscala a tarii, companiile cu pierderi trebuie sa plateasca impozit iar sistemul cu microinterprinderi trebuia pastrat, dar la noi asa e, bugetul urmareste sa incaseze. Nu exista masuri anti-criza sau metode de stimulare a mediului de afaceri iar criza economica a afectat Romania atat de puternic pentru ca economia de piata nu exista asa cum ar fi trebuit”, a afirmat pentru citynews.ro Dumitru Matis, decanul Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.

La randul sau, presedintele Camerei de Comert Industrie si Agricultura Bistrita-Nasaud, Vasile Bar, crede ca principalul motiv care a condus la situatia actuala e impozitul forfetar. El crede insa ca dinamica inchiderii micilor afaceri nu este de speriat, deoarece la nivelul marilor societati, cum sunt cele de pe raza judetului Bistrita, se observa un reviriment. "Este un pic de trend in firmele mari, in sensul ca MIRO, ARIO, COMELF au o perspectiva mai buna decat in 2009. Creste numarul comenzilor si implicit al contractelor. In privinta Leoni, Rombat sau Teraplast acestea au incheiat anul 2009 similar aproape cu 2008".

Despre o influenta nefasta a impozitului minim (forfetar) in evolutia “mortalitatii economice” la nivel de Ardeal vorbeste si Iulia Arion, director al Oficiul Registrului Comertului Alba, iar senatorul social-democrat Sorin Bota chiar catolegheaza aceasta taxa impusa anul trecut drept o “anomalie”. “Indirect, cresterea alarmanta a numarului de firme aflate in stadiu de suspendare sau dizolvare este efect al neimplementarii unui program anticriza”, a mai apreciat parlamentarul.

Alexandru Iclanzan, seful  Directiei Generale a Finantelor Publice Mures crede totusi ca influenta impozitului minim a fost una benefica si ca activitatea a fost radiata in special de cei care nu aveau activitate. “Era normal sa faca acest lucru pentru ca nimanui nu ii convine sa plateasca pentru ceva care nu porduce", a declarat Iclanzan indicand ca, totusi, se intentioneaza ca impozitul minim sa fie aplicat de anul acesta doar firmelor care prezinta risc ridicat de evaziune fiscala.

Cum stam cu falimentele?
Directorul sucursalei clujene a unei societati de brokeraj a aratat pentru citynews.ro ca anul 2010 a debutat la capitolul insolventa cu o crestere de 10 procente fata de luna decembrie. Asta dupa ce in 2009 numarul total al societatilor care au ajuns intr-un astfel de punct critic a fost de 18.421 - cu 25% mai mare decat in 2008.

“Previziunile nu sunt tocmai optimiste la acest capitol. Cele mai multe societati falimentare au fost inregistrate in zona geografica a polilor consacrati ai economiei -  Bucuresti (238), Cluj (146), Constanta (125) si Timis (112). Oarecum era normal ca acest numar sa fie mai pronuntat acolo unde exista un vad bun de dinamica economica, intrucat cele mai afectate domenii au fost cele ale constructiilor, imobiliarelor si ale industriilor prelucratoare si usoare. Fara doar si poate principalul vinovat este criza globala, insa cand aceasta este “ajutata” de masuri fiscale precum marirea impozitului forfetar si intraducerea impozitului minim, esecul societatilor mai sensibile financiar, este garantat”, a punctat pentru citynews.ro directorul Estinvest SA, Ramona Mirabela-Mocian.

Ce-i de facut pentru a iesi la liman?
In ceea ce priveste efectele agravarii situatiei economice a societatilor listate pe bursa, primul este neincrederea sadita incetul cu incetul in mintea investitorilor, a mai spus directorul. “Rezultanta este usor de prevazut: lipsa  lichiditatilor, marirea costurilor de intretinere si nu in ultimul rand dorinta actionarilor majoritari de a nu se mai expune pe bursa, ceea ce duce la delistari frecvante. In acest context putem aminti situatii precum Dacia Pitesti, Terapia Cluj, Napolact Cluj, Arctic Gaesti si mai recent Policolor”.

Variantele la indemana nu sunt foarte multe. Ramona Mirabela-Mocian aminteste insa ca firmele grav afectate de criza se pot pune la adapost de creditori pentru o perioada de 18 luni, apeland incepand cu data de 14 ianuarie 2010, la asa-numita procedura a concordatului preventiv.

“In fapt, este vorba de Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv - o intelegere intre firmele datoare si creditorii lor, intelegere care are la baza un plan de redresare financiara, apelandu-se la un conciliator ca reprezentant al firmei de insolventa. Legea care consfinteste procedeul concordatului preventiv a fost publicata la sfarsitul anului trecut, insa radacinile ei sunt mult mai vechi, in anii 1929-1938, perioada in care solutia pentru societatile falimentare a fost apelul la aceeasi formula. Nu stim cat va fi de eficienta aceasta initiativa, insa cred ca masurile ar trebui sa vina spre incurajarea acestor societati, nu spre impotmolirea lor si mai mare”, a sugerat directorul clujean.

citynews.ro